Mansardarea poate fi o solutie pentru criza de locuinte cu care se confrunta locuitorii din marile orase. In ciuda interesului pe care-l starneste printre tineri, legislatia greoaie, aproape imposibil de aplicat, impiedica formarea unei piete imobiliare specifice.
Exista multe solicitari pentru terase de blocuri pretabile mansardarii, insa, din pacate, oferta este aproape nula, precizeaza agentii imobiliari. Interesul vine in special din partea tinerilor, pentru care pretul unui apartament este prea mare, si amenajarea podului in vederea obtinerii unui loc pentru locuit este o solutie mai ieftina. Constructorii spun ca un metru patrat de mansarda 〞la cheie" costa intre 300 si 350 de euro, cu toate dotarile, inclusiv calorifer si finisaje. Cu alte cuvinte, construirea unei locuinte de 50 mp, mai mare decat o garsoniera confort unu, care are maximum 40 mp, nu depaseste 17.000 de euro. In acest pret intra si costul proiectului, si al autorizatiilor de constructie. Totodata, acesta poate fi lasat ca spatiu deschis, cu un living plus o baie, fie compartimentat in mai multe incaperi cu diverse destinatii. In cazul blocurilor, intrarea in locuinta se face pe la casa scarii.

Primul pas: gasirea terasei
Dificultatea consta chiar in gasirea unei terase, cu toate ca nici un obstacol legislativ nu sta in calea unui tanar intreprinzator care si-ar pune in cap sa gaseasca un loc, podul unei case sau terasa unui bloc, pentru a ridica acolo o mansarda. Primul pas, poate cel mai greu, este sa-i convinga insa pe toti locatarii din bloc sa-si dea acordul pentru mansardare. Constructorii spun ca orice locuinta, inclusiv blocurile cu patru etaje, poate fi mansardata daca se obtin avizele si autorizatiile necesare inceperii constructiei. Cu toate astea, putini sunt locatarii care accepta ca pe acoperisul lor sa rasara o alta casa. In plus, psihoza unui cutremur major ii sperie pe multi proprietari, cu toate ca nu exista nici un pericol din punct de vedere seismic, avand in vedere ca mansardarea necesita un aviz din partea unui institut de proiectare, care sa precizeze ca structura de rezistenta a imobilului permite constructia.

Legislatie greoaie
Tinerii intra in agentiile imobiliare si intreaba ce pot sa le ofere proprietarilor pentru a fi de acord cu mansardarea. Problema este ca legislatia prevede ca pentru constructia unei mansarde este nevoie de acordul tuturor proprietarilor, dar in alte tari se solicita acordul unei majoritati de 70% din locatari, explica reprezentantii unei firme care construieste mansarde. In Romania lucrurile bat pasul pe loc si exista doar cateva blocuri mansardate pentru ca in orice imobil este cineva gata sa spuna nu. Dupa doua-trei astfel de incercari esuate, majoritatea doritorilor se lasa pagubasi. Mai multe sanse de reusita au cei care se orienteaza spre vile cu unul sau doi proprietari, cu toate ca si acestia calculeaza daca nu e mai profitabil sa construiasca chiar ei mansarda si sa o inchirieze.

Aprobarile dureaza
Dupa ce locul a fost gasit, urmeaza o perioada lunga in care trebuie obtinute toate avizele necesare. Specialistii spun ca este bine sa se contacteze o firma de arhitecti, pentru ca este obligatoriu ca pe proiect sa existe stampila unui arhitect. Tot aceasta firma se va ocupa de obtinerea autorizatiilor pentru constructie si de toate celelalte avize necesare, insa din momentul inceperii proiectului si pana la obtinerea autorizatiei de constructie pot trece chiar si patru-cinci luni. Trebuie întocmite si obtinute o multime de acte si avize de la serviciul de urbanism din cadrul primariilor. Mai intai, trebuie obtinut certificatul de urbanism de la primarie, în care sunt specificate conditiile de realizare a lucrarii. Viitorul beneficiar al mansardei mai are nevoie de avizul proiectantului initial al blocului, de expertiza tehnica a constructiei, de avizul unui verificator de proiect pentru partea de rezistenta, de avizul Inspectiei în Constructii, de avizul de sanatate publica. Specialistii spun insa ca faptul ca se cer atatea avize si autorizatii nu este o dovada de birocratie deoarece realizarea mansardarii depinde in primul rand de structura de rezistenta a blocului.

Constructia, obligatoriu de calitate
Ridicarea mansardei trebuie facuta cu o firma care ofera produse de calitate deoarece lipsa unei etansari perfecte conduce la pierdere de caldura sau chiar la patrunderea ploii si a ninsorii in casa. Desigur, conditia transformarii unui spatiu nelocuit în spatiu locuibil presupune doua atribute: ventilatie si lumina. Arhitectura contemporana pledeaza pentru spatii deschise si multa lumina. Este adevarat ca podul are o forma atipica, spatiile cu pereti înclinati au o personalitate aparte. O mansarda bine realizata este un câstig în sine, ea adaugând valoare cladirii. Aspectul economic este si el demn de luat în seama. Transformarea podului în suprafata locuibila este, din punct de vedere financiar, metoda cea mai eficienta de a beneficia de mai mult spatiu, asa ca nu este cazul de compromisuri la materialele folosite.

Spatiu si lumina
În mansarda, spatiul poate fi valorificat la maximum întrucât acesta se poate amenaja fara a ridica în mod obligatoriu pereti despartitori. De asemenea, este pacat sa se piarda prin ridicarea unor parapeti falsi de gips carton. Spatiul câstigat are relevanta nu doar din punct de vedere practic, dar si estetic si ambiental. Recomandarile specialistilor sugereaza montarea ferestrelor mai jos, astfel încât vederea spre exterior sa nu fie întrerupta daca ne asezam. Foarte important este si modul de montare a ferestrelor. Majoritatea specialistilor recomanda ca una dintre ele sa fie situata deasupra scarilor de acces la mansarda, iar altele aproape de coama acoperisului, pentru a patrunde cat mai multa lumina.
Un alt aspect important al unui astfel de spatiu este montarea unor rulouri interioare ce permit reglarea cantitatii de lumina, dar în acelasi timp asigura intimitatea, având si un aport decorativ. Pentru ca razele solare sa nu cauzeze o supraîncalzire a mansardei, este obligatorie utilizarea unor rulouri exterioare, care actioneaza ca un scut împotriva caldurii solare.