Internetul nu poate dura vesnic. Aceasta este concluzia unui expert futurolog, Graham Whitehead. El este convins ca natura anarhica si periculoasa a Internetului public este cea care va duce la initierea de catre mai multe companii a unor retele private supravegheate.
Internetul nu poate dura vesnic. Aceasta este concluzia unui expert futurolog, Graham Whitehead. El este convins ca natura anarhica si periculoasa a Internetului public este cea care va duce la initierea de catre mai multe companii a unor retele private supravegheate.
"Internetul este mort sau muribund; este plin de virusi, viermi si pornografie; trebuie sa-ti pui casca de protectie inainte sa intri online", a declarat recent futurologul Graham Whitehead, expert cu mare influenta in cadrul companiei British Telecom.
Cuptor cu... IP
Whitehead sustine ca Internetul este pe moarte, iar viitorul apartine tehnologiilor in retea si banda larga (broadband) care vor fi in masura sa preia traficul urias generat atunci cand aceasta tehnologie va fi omniprezenta, iar banalele obiecte casnice vor avea propriul IP. In opinia specialistului, rata scazuta a cresterii conexiunilor broadband in Marea Britanie, unde exista acum 3 milioane de abonati care utilizeaza DSL si doar 1,5 milioane de legaturi broadband, se datoreaza faptului ca oamenii nu vad in acesta din urma o necesitate in viata de zi cu zi.
Potrivit altor experti britanici, evolutia retelelor de date in retele cu acces in timp real (always-on real-time access, AORTA) ar conduce la un numar tot mai mare de dispozitive casnice cuplate in retea si functionand comandate de la distanta. Mai mult, va exista posibilitatea crearii unui "administrator casnic virtual".
Lupta pentru putere
Graham Whitehead nu este prea departe de adevar daca ne gandim ca Internetul e de ceva vreme un punct strategic al comunicarii globale si o uriasa sursa de venituri. Adica este unul dintre domeniile cele mai ravnite pe plan mondial. Daca Internetul a aparut in timpul razboiului rece, la initiativa Pentagonului, la ora actuala chiar Organizatia Natiunilor Unite pune la punct un plan de "revolta" impotriva SUA. In noiembrie va avea loc, la Tunis, World Summit on the Information Society, unde se anunta dezbateri incinse, avand in vedere ca ONU a anuntat ca vrea sa controleze principalele computere ce directioneaza traficul pe Internet.
Nici Uniunea Europeana nu sta deoparte. Guvernele din vestul Europei au propus ca statul si sectorul privat sa-si imparta responsabilitatea "administrarii" Internetului, iar in discutii au intrat, separat, si tari precum India, China sau Brazilia, nemultumite de controlul american. La toate acestea, raspunsul SUA a fost ferm: "Internetul nu este un subiect de negociat. Este o problema de strategie nationala".
Istoria Internetului
In 1962, cam odata cu aparitia calculatoarelor tranzistorizate, Paul Baran si colegii sai de la Rand Corporation propun crearea unei retele care sa supravietuiasca unui razboi nuclear. Cinci ani mai tarziu este publicat proiectul ARPAnet, iar în 1969 Departamentul Apararii (administratorul ARPAnet) contracteaza dezvoltarea acestui sistem de comunicatie. Proiectul initial lega calculatoarele de la University of California din Los Angeles (UCLA), institutul Stanford (SRI) din Menlo Park si Universitatea Utah din Salt Lake City. Independent de ARPAnet, în acelasi timp, la Laboratoarele Bell în Murray Hills (New Jersey) apare sistemul de operare UNIX, creat de Brian W. Kernigham si Dennis M. Ritchie. Anul 1975 înseamna, pe de o parte, aparitia calculatoarelor personale (ALTAIR anuntase microcalculatorul înca în august 1974) si, pe de alta parte, ca urmare a restrictiilor în conectarea la ARPAnet impuse de Agentia militara de comunicatii (botezata DARPA), aparitia primelor retele comerciale precum TELENET-ul firmei BBN. Este si anul aparitiei Microsoft, când Paul Allen si Bill Gates, pornind de la experientele cu Altair, dezvolta BASIC-ul pentru noua lume a PC-urilor.
Inca din 1973, sistemul TCP/IP este propus ca un standard pentru ARPAnet. El este însa acceptat ca protocol-standard doar la 1 ianuarie 1983, când ARPAnet ajunsese sa asigure conectarea a 500 de centre. Aceasta data este considerata ziua de nastere a Internetului.