Criza, dar mai ales înăsprirea conti­nuă a reglementărilor şi a fiscalităţii în domeniu au dus, în ultimii trei ani, la dispariţia de pe piaţă a 40% din societăţile autorizate să opereze cazinouri. Astfel, dacă în 2008 erau în­registrate 25 de astfel de companii la nivel naţional, anul acesta au ră­mas doar 15. În schimb, veniturile statului din taxele specifice impuse organizatorilor de jocuri de noroc s-au triplat, de la 289,35 milioane de lei în 2008 la aproape 607 milioane de lei în 2010.
Bugetul de stat a încasat, în primele 7 luni ale acestui an, din impozitarea veniturilor obţinute din câşti­guri la jocuri de noroc, precum şi a celor din premii şi prime în bani sau în natură suma totală de 58,32 mili­oane de lei, potrivit informaţiilor fur­nizate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), la solicitarea SFin. Pe întreg anul 2011, Guvernul esti­mea­ză că va obţine, din sursa men­ţio-nată, 124,95 milioane de lei, cu 4,74% mai mult decât în 2010 (119,29 mi­lioane de lei). Mai mult, autorităţile par să se bazeze pe un an 2012 ex­trem de norocos pentru jucători, în­trucât proiectul de buget pe anul vii­tor prevede, la acest capitol, o majo­ra­re cu aproape 22% a veniturilor, comparativ cu 2011, până la 152,2 milioane de lei. 



Un nou record
Dacă previziunile oficiale pe 2011 şi 2012 se vor realiza, atunci aceşti ani vor marca noi recorduri de încasări bugetare din impozitarea câştigurilor din jocuri de noroc, premii şi prime. În ultimii patru ani, cu o singură excepţie, veniturile ob­ţi­nu­te de Guvern din această sursă s-au majorat continuu, dublându-se în­tre 2007 şi 2010.
Astfel, în 2007, Executivul a obţi­nut din impozitarea câştigurilor din jocuri de noroc, premii şi prime su­ma totală de 55,96 milioane de lei. În a­nul următor, 2008, veniturile res­pec­­tive s-au majorat cu 47%, la 82,22 mi­li­oane de lei. Singurul recul a fost consemnat în 2009, anul pră­buşirii economice a României, când în­ca­să­ri­le au scăzut cu 9,7% comparativ cu anul anterior, la 74,26 milioa­ne de lei.

Norocoşii Şi merituoţii, la grămadă
Clasificarea utilizată de către MFP în documentele publice cu pri­vire la execuţiile bugetare anuale nu permite delimitarea strictă a înca­să­rilor rezultate din impozitarea câşti­gu­rilor la jocuri de noroc. Asta pentru că se amestecă, la grămadă, pa­tru surse de venit cu totul diferite.
Astfel, avem pe de o parte veniturile din premii, care, potrivit nor­me­lor de aplicare ale Codului Fiscal, sunt de trei feluri. Pe de o parte, există veniturile din premii „acorda­te oamenilor de cultură, ştiinţă şi ar­tă la gale, simpozioane, festivaluri, con­cursuri naţionale sau interna­ţio­nale, concursuri pe meserii sau profesii”. Tot la premii sunt incluse şi acelea „în bani şi/sau în natură acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti prevăzuţi în legislaţia în materie, pentru rezultatele obţinute la competiţii sportive interne şi internaţionale”. 
Mai există „veniturile obţinute sub formă de premii obţinute ur­ma­re practicilor comerciale privind pro­movarea produselor/serviciilor prin publicitate”. În fine, există câş­ti­gu­ri­le propriu-zise din jocuri de noroc.
Reprezentanţii MFP nu au răs­puns la solicitarea SFin care privea, pe de o parte, nivelul încasărilor bu­getare rezultate strict din impozita­rea câştigurilor din jocuri de noroc, la baza de impunere a acestor în­casări (respectiv câştigurile brute la jocuri de noroc consemnate în Ro­mânia în ultimii patru ani) şi nici la numărul de persoane care au reali­zat astfel de câştiguri.

Cum se impozitează
Pe de altă parte, este limpede că grosul încasărilor bugetare grupate sub clasificaţia „impozit pe venitu­ri­le obţinute din jocurile de noroc, din premii şi din prime în bani şi/sau natură” provine chiar de la jocurile de noroc. De altfel, veniturile din pre­mii şi cele din jocuri de noroc au regimuri diferite de impozitare, potrivit Codului Fiscal.
Astfel, veniturile sub formă de premii se impun, prin reţinere la sursă, cu o cotă de 16% aplicată asu­pra venitului net realizat din fiecare premiu, venitul net reprezentând diferenţa dintre venitul brut şi suma neimpozabilă de 600 de lei de premiu. În schimb, veniturile din jocuri de noroc sunt impozitate cu o cotă de 25% aplicată venitului net definit mai sus. Acesta se calculează la ni­velul câştigurilor realizate într-o zi de la acelaşi organizator sau plătitor.
Până în vara anului trecut, Codul Fiscal prevedea că veniturile din jo­curi de noroc se impun, prin reţi­ne­rea la sursă, cu o cotă de 20% aplicată asupra venitului net care nu depă­şeşte cuantumul de 10.000 de lei şi cu o cotă de 25% aplicată asupra veni­tului net care depăşeşte cuantumul de 10.000 de lei inclusiv.

Boc şi-a depăşit planul la cazinouri desfiinţate
În 2008, ultimul an de dinaintea declanşării recesiunii în România, existau 25 de societăţi comerciale au­to­rizate pentru activitatea de jocuri de tip cazino, potrivit datelor MFP. Nu­mărul acestora a scăzut continuu până în prezent, la 20 în 2009, 19 în 2010, pentru a ajunge la doar 15 la nivelul anului 2011.

Mai mult de la mai puţini
Nu recesiunea a fost principala cauză a acestei evo­luţii, ci înăsprirea semnificativă a taxelor de licenţă şi de autorizare pentru organizatorii de jocuri de noroc, măsură adoptată de guvernul Boc prin OUG nr. 77/ 2009. De altfel, în nota de fundamen­tare a respectivei ordonanţe se stipulează explicit că modificarea de le­gislaţie are două scopuri: majorarea veniturilor bugetare din sur­sele respective şi reducerea numărului de jucători din industrie, prevă­zân­du-se împuţinarea operatorilor de ca­zino la 18.
Astfel, taxa anuală pentru licenţa de organizare a jo­cu­rilor de noroc specifice cazinourilor a fost dublată, de la 200.000 la 400.000 de lei, iar taxa anuală pentru fiecare masă de cazino a crescut de la 200.000 la 250.000 de lei în Bucureşti şi de la 100.000 la 120.000 de lei în provincie. Mai mult, capitalul social minim im­pus de stat operatorilor de cazinouri a crescut de 10 ori, de la 100.000 la un milion de lei. De ase­menea, capitalul social minim necesar organizatorilor de pariuri mu­tuale a fost majorat de la 500.000 la 1.000.000 de lei, iar pentru firmele care oferă pariuri în cotă fixă - de la 300.000 la 1.000.000 de lei.
Ca o consecinţă, dacă majoritatea covârşitoare a celor 25 de operatori de cazinouri autorizaţi în 2008 au în­che­iat anul respectiv cu profit, pe care au plătit impozit, în 2010 cei mai mulţi dintre cei 18 operatori ră­maşi în business au raportat pier­deri. În schimb, veniturile sta­tului din taxele specifice impuse organizatorilor de jocuri de noroc s-au triplat în intervalul respectiv, de la 289,35 milioane de lei în 2008 la aproape 607 milioane de lei în 2010.

Sloturile şi bingo - favorizate
Pe de altă parte, aceeaşi ordonanţă a redus taxa anua­lă aferentă licen­ţei de organizare a jocurilor de tip slot-machine de la 50.000 la 25.000 de lei, iar capitalul social mi­nim im­pus operatorilor de astfel de jocuri a fost redus de peste trei ori, de la 100.000 de lei la 30.000 de lei. De ase­­menea, taxa pentru licenţa de organizare a jocurilor de bingo desfă­şu­rate în săli de joc a fost redusă de la 50.000 la 40.000 de lei, iar taxa pentru autorizaţia de ex­ploatare a fost diminuată de la 45.000 la 30.000 de lei pentru fiecare sală de bingo. În plus, s-a introdus o taxă de 200.000 de lei pentru jocurile bingo organi­za­te prin in­ter­mediul sistemelor de televiziune.

Taxe pentru organizatorii de jocuri de noroc
I. Taxe aferente licenţei de organizare a jocurilor de noroc (anuale):
A. Pentru jocurile loto: 500.000 lei
B. Pentru pariuri mutuale: 200.000 lei
C. Pentru pariuri în cotă fixă: 100.000 lei
D. Pentru jocuri de noroc caracteristice activităţii cazinourilor: 400.000 lei
E. Pentru jocurile tip slot-machine: 25.000 lei
F. Pentru jocurile bingo desfăşurate în săli de joc: 40.000 lei
G. Pentru jocurile bingo organizate prin intermediul sistemelor reţelelor de televi­ziu­ne: 200.000 lei
II. Taxe aferente autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc (anuale):
A. Pentru jocurile loto: 800.000 lei
B. Pentru pariuri mutuale: 400.000 lei
C. Pentru pariuri în cotă fixă: 5% din încasările efectiv realizate la nivelul organiza­torului, dar nu mai puţin de 250.000 lei, pe baza documentaţiei tehnico-eco­no­mice de eficienţă prezentate de operatorul economic
D. Pentru jocuri de noroc caracteristice activităţii cazinourilor:
(i) pentru fiecare masă, în municipiul Bucureşti: 250.000 lei
(ii) pentru fiecare masă, în alte locaţii decât municipiul Bucureşti: 120.000 lei
E. Pentru fiecare mijloc de joc tip slot-machine: 8.000 lei
F. Pentru jocurile bingo desfăşurate în săli de joc: 30.000 lei pentru fiecare sală, precum şi 5% din valoarea nominală a cartoanelor achiziţionate de la Com­pania Naţională „Imprimeria Naţională”, care se achită în avans la Trezoreria Statului, cu prezentarea ordinului de plată vizat de trezorerie la ridicarea cartoanelor
G. Pentru jocurile de noroc bingo organizate prin intermediul sistemelor reţelelor de televiziune: 20% din încasările efectiv realizate la nivelul organizatorului, dar nu mai puţin de 400.000 lei, pe baza documentaţiei tehnico-economice de eficienţă prezentate de operatorul economic.
Sursa: Anexa 1 la OUG nr. 77/2009