Odată cu scăderea interesului companiilor de retail pentru extinderea pe segmentul de hipermarketuri, reţelele internaţionale de retail sunt din ce în ce mai interesate de oportunităţile de dezvol­tare pe comerţul cu suprafeţe mici. Extinderea prin franciză este una dintre modalităţi. Cu siguranţă vor apărea şi altele.

Retailul de proximitate a reu­şit să-şi facă loc pe a­gen­da de priorităţi a ma­rilor reţele de magazine. Chiar dacă retailerii au mai co­chetat cu deschiderea de magazine cu format mic, de anul trecut ten­dinţa a de­ve­nit mult mai evidentă. Apariţia şi ex­tinderea rapidă a re­ţelei de ma­ga­zi­ne Mic.ro, deschi­de­rea de către Car­refour a primelor supermarketuri în Bucureşti sau lan­sarea de că­tre Me­ga Image a con­ceptului Shop&Go ara­tă interesul crescut pentru micul comerţ, care a fost eclipsat în ultimii zece ani de dezvoltarea magazinelor cu suprafeţe mari de vânzare din parcurile de retail şi mall-uri.

„Comerţul de proximitate va re­prezenta un interes crescut pentru fiecare dintre marii retaileri, for­ma­tul unui astfel de magazin pre­zentând avantaje multiple, precum costuri reduse de operare, apropie­rea de client, marjă rezonabilă. Da­că în prima fază românii au prefe­rat, datorită noutăţii, formatele mari de magazine, în timp lucru­rile se vor reaşeza şi magazinele de proximitate îşi vor reintra în drepturi”, a declarat pentru SFin Sorin Spiridon, manager în cadrul firmei Ensight Management Consulting.

Cu excepţia reţelei Cora, care a devenit activă din punctul de ve­de­re al extinderilor de anul trecut, cei­lalţi operatori de hipermarketuri cu suprafeţe mari abia dacă au deschis cumulat câteva magazi­ne. Astfel, Auchan deschide la fine­le lunii octombrie, la Cons­tan­ţa, singurul magazin din ultimii doi ani. Real a deschis un singur hipermarket, la Bucureşti, anul trecut, dar nu are în plan nicio deschidere pentru acest an. Totodată, Carre­four a avut o singură deschidere a­nul trecut şi va mai deschide trei hipermarketuri anul acesta, la Bu­cureşti, Botoşani şi Deva.

Francezii de la Carrefour au în­ţe­les însă din timp oportunităţile oferite de formatele mici de retail, motiv pentru care au cumpărat re­ţeaua Artima în 2007. Transfor­ma­te iniţial în Carrefour Express, supermarketurile au trecut printr-un al doilea proces de rebranding, fiind redenumite Carrefour Market. Re­tai­lerul francez nu a renunţat însă la brandul Carrefour Express, pe ca­re îl foloseşte acum într-un parte­ne­riat de franciză încheiat cu Angst. Po­trivit directorului Carrefour Ro­mâ­nia, Francois Melchior de Polig­nac, compania a intrat cu noul format pe segmentul magazinelor de pro­ximitate pentru a putea fi mai ­a­proape de consumatori, în car­tie­re. „Pe măsură ce mediul de afaceri în retail devine din ce în ce mai competitiv, companiile sunt nevoi­te să identifice noi modele de afa­ceri prin care să-şi consolideze sau să-şi extindă poziţia pe piaţă”, a pre­cizat şi Michael Weiss, vicepre­şe­­dinte în cazul firmei de consul­tan­ţă A. T. Kearney.

Brandul Carrefour Market va opera supermarketuri cu suprafeţe între 400 şi 2.000 de metri pătraţi, deşi ultimele unităţi deschise au sub 1.000 de metri pătraţi, iar Car­refour Express va fi utilizat pentru magazine cu suprafeţe între 90 şi 400 de metri pătraţi.

Un alt retailer care a decis să in­tre pe segmentul magazinelor mici este Mega Image, care a ales con­cep­tul Shop&Go pentru magazin­e­le cu mai puţin de 400 de metri pă­traţi, în prezent existând şase astfel de unităţi. Operatorul are de ase­me­nea 91 de magazine Mega Ima­ge, majoritatea în Bucureşti.

Un alt exemplu este reţeaua de supermarketuri Billa. Primele ma­gazine deschise în România aveau peste 2.000 de metri pătraţi, însă cele mai multe dintre ultimele uni­tăţi inaugurate au sub 1.000 de me­tri pătraţi.

Cel mai ambiţios este însă conceptul Mic.ro. Reţeaua controlată de Dinu Patriciu are în prezent pes­te 800 de magazine Mic.ro fixe, cu suprafeţe între 35 şi 50 de metri pătraţi, majoritatea în spaţii închi­ria­te la parter de bloc, precum şi 400 de magazine mobile, pe platfor-me auto. Toate acestea au fost create în numai un an şi jumătate. „În comerţul de proximitate am văzut un segment subdezvoltat în care ni­meni nu a avut curajul să intre, unde se putea crea un concept aşa cum alţii au creat pe formatul de su­permarket sau hipermarket”, a declarat Dan Ionescu, CEO-ul Mer­ca­dia, firma care operează magazi­nele Mic.ro. Potrivit acestuia, specificul acestor magazine este dat de valoarea mică a cumpărăturii, timpul limitat petrecut în magazin, ofer­ta mai redusă decât în cazul supermarketurilor, dar marja de profit ceva mai mare.

În viziunea actuală, comerţul de proximitate se află undeva la graniţa dintre comerţul modern şi cel tradiţional, iar lucrurile pot fi interpretate în funcţie de strategia de marketing a fiecăruia.

De exemplu, reţeaua Mic.ro a do­rit să se identifice ca parte din comerţul tradiţional pentru a se defini şi delimita de reţelele internaţionale de retail. Structura organizată a reţelei, planificarea extinderii, sumele investite o recoman­dă ca o reţea modernă. Pe de altă parte, dacă luăm în calcul formatul mic al magazinelor, apartenenţa la retailul tradiţional n-ar mai părea exagerată. „Îmi place să cred că şi re­tailul tradiţional se poate moder­ni­­za”, este speranţa lui Dan Iones­cu. 

De altfel, odată cu coborârea marilor reţele de retail şi a antreprenorilor locali în zona magazinelor de cartier, micii proprietari au mult mai multe provocări. Dacă nu vor reuşi să păstreze preţuri competitive, un spaţiu de vânzare pe placul clienţilor, marfă proas­pă­tă şi să ştie ce produse îşi doresc cumpărătorii fideli, nu vor putea să concureze cu marile reţele.