Decizia FMI de a reduce estima­rea de creştere economică pentru 2012 la jumătate se traduce, pentru simplul cetă­ţean, printr-o nouă austeritate. O redu­cere a creşterii PIB de la 4 la 2%, cum a anunţat şeful delegaţiei FMI, Jeffrey Franks, se transpune într-o micşorare a veniturilor publice cu minimum 0,6% din PIB. Dacă la aceasta se adaugă şi pierderile provocate de relocarea Nokia, de aproximativ 0,25% din PIB, dar şi un an agricol mai slab decât acesta, ca ur­ma­re a secetei din această toamnă, re­zul­tă un impact negativ asupra deficitului bugetar cuprins între 1 şi 1,5% din PIB. Deprecierea actuală a leului, pentru maximizarea veniturilor din accize de anul viitor, este prima măsură a guvernanţilor în vederea reducerii deficitului.

Potrivit Strategiei fiscal-bugetare adopta­te în august de gu­vernul Boc, Româ­nia ar avea nevoie de o creş­tere eco­nomică de 3,5-4% din PIB pentru a atinge ţinta de de­fi­cit bugetar de 3% con­venită cu FMI şi pentru a nu fi sanc­ţio­nată potrivit pro­cedurii de de­ficit excesiv. Chiar dacă ar fi viabilă stra­tegia Execu­ti­vu­lui, care deja a fost pusă sub semnul în­trebării de Con­si­liul Fiscal sau de economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, în contextul unei creşteri econo­mice de 2% pentru 2012, de­fi­citul s-ar situa undeva între 4 şi 4,5% din PIB. Ceea ce în­seam­nă că, pentru a-şi re­s­pec­ta angajamentele asuma­te, Gu­vernul va trebui să adopte măsuri suplimentare celor cuprinse în Strategie. Nu­mai că nu prea mai are pârghii: la TVA nu mai poate umbla, iar cealaltă sursă im­portantă de venit la buget, contribuţiile sociale, se află deja la un nivel ridicat, afec­tând crearea de noi locuri de muncă.

Urmă­toa­rea sursă de ve­nit sunt ac­cizele, motiv pentru care, cu cooperarea strân­să a Băncii Naţionale, cursul a atins săp­tă­mâna trecută un maxim al ul­timelor 15 luni, de 4,3533 lei pentru un euro. Motivul: va­loarea în lei a accizelor da­torată bu­getului de stat se de­termină pe baza cursului de schimb valutar stabilit de Banca Cen­trală Eu­ropeană în pri­ma zi lucră­toare a lunii oc­tombrie din anul curent pen­tru anul ur­mă­tor şi se publică în Jur­na­lul Oficial al Uniunii Eu­ro­pene. Ponderea venitu­ri­lor din accize în PIB a crescut de la 3,1% în 2009 la 3,7% în 2011. Statul speră ca noul curs mai mare şi majo­rările programate pentru anul viitor din accize să conducă la o creş­tere a ponderii undeva în ju­rul a 4% din PIB.

BNR, confortabilă cu un leu mai slab
În ultima lună, moneda na­ţională a început să piardă constant teren în raport cu euro. BCE a publicat în ultima zi din septembrie o rată de schimb de 4,3575 lei/euro, cu 3% mai ridicată faţă de cea afişată la finele lui august.
BCE şi BNR publică în pa­ralel rate de referinţă pentru cursul de schimb euro/leu. Co­taţiile afişate de cele două bănci centrale în aceeaşi zi nu sunt identice aşa cum nici ore­le la care sunt publicate nu coincid. BNR publică ra­te­le de referinţă în jurul prân­zu­lui, iar BCE după-amiaza. As­t­fel, cele două bănci cen­tra­­le iau în calcul intervale ora­re di­ferite atunci când stabi­lesc referinţele.

Pe piaţa interbancară, co­ta­ţiile au sărit vinerea trecută peste nivelul de 4,37 lei/eu­ro. Joia trecută, leul a în­chis ziua la 4,35 unităţi/euro, ni­vel mai depreciat decât cu o zi îna­­in­te. Spre sfârşitul zilei, viceguvernatorul BNR Cris­tian Popa a declarat că leul este mai pu­ţin afectat de­cât monedele re­gionale, a­dău­gând că stabilitatea leului s-ar putea datora şi „fundamen­te­lor economice îm­bu­nătăţite”. „Interpretăm a­ceas­tă decla­raţie drept un semn că BNR este confortabi­lă cu interva­lul în care a fost tranzacţionat leul în ultima perioadă”, afirmau analiştii ING într-un ra­port publicat în dimineaţa zilei de vineri.

În ultimele trei luni, leul a performat mai bine în ra­port cu euro decât alte valute din re­giune. Moneda naţio­na­lă s-a depreciat cu peste 2%, în timp ce zlotul polonez s-a de­pre­ciat cu aproape 12%, iar fo­rin­tul un­guresc cu aproape 10%.