Apropierea alegerilor se face simţită şi la Ministerul Finanţelor Publice (MFP), care a decis să renunţe la controlul cheltuielilor publice la nivel local, control responsabil, în mare parte, alături de tolerarea de arierate ale companiilor de stat, de atingerea ţintelor de deficit convenite cu FMI în ultimii ani. Printr-un proiect de lege postat pe site-ul instituţiei, MFP propune majorarea plafoanelor investiţiilor pentru care era necesar acordul Guvernului de la 20 de milioane de lei, cum era până în prezent, la 50 de milioane.
Până la semnarea acordului cu FMI, Comisia Euro­pea­nă şi Banca Mondială, în ulti­me­le două luni ale anului autorităţile locale reuşeau per­for­man­ţa de a cheltui procente bune din PIB, transformând un ex­cedent bugetar în deficit. De aceea Exe­cu­tivul, la presiunea institu­ţi­ilor internaţionale, a fixat plafoane de cheltuieli şi investiţii la nivel local şi a înăs­prit controlul acestora. Cum se a­pro­pie însă alegerile, MFP propune ca au­torităţile locale să nu mai ceară acordul Guver­nu­lui pentru docu­men­­taţiile tehnico-econo­mice afe­ren­te obiectivelor de inves­tiţii sub nivelul de 50 de mili­oane de lei.
Potrivit proiectului de lege pos­tat pe site-ul MFP, „documen­ta­ţii­le teh­ni­co-economice aferente obiecti­ve­­lor/proiectelor de inves­ti­ţii noi, docu­mentaţiile de avizare a lucră­ri­lor de intervenţii, respectiv notele de fun­damentare privind ne­­ces­­i­ta­tea şi oportunitatea efec­tuă­rii cheltuielilor aferente catego­riei alte chel­tuieli de investiţii, care se fi­nanţează, potrivit legii, din fonduri pu­blice, se aprobă de către Guvern, pentru valori mai mari de 50 mili­oane lei (în prezent 20 de milioane de lei - n.r.), de către ordonatorii principali de credite, pentru valori cuprinse între 5 mi­lioa­­ne de lei şi 50 de milioane de lei (3-20 de mili­oane de lei în prezent - n.r.) şi de către ceilalţi ordonatori de credite, pentru valori până la 5 mi­lioane de lei (3 milioane de lei în prezent)”.

Liber la „absorbţia” de bani europeni
Motivaţia MFP este una extrem de nobilă şi vine în întâmpinarea do­leanţelor preşedintelui Traian Bă­sescu, pentru care investiţiile pu­bli­ce sunt singurele capabile să scoată România din criza econo­mică. Po­tri­vit notei de fundamen­tare, „a­vând în vedere actualul context ma­croe­co­nomic, urmărindu-se fle­xi­bilizarea mecanismului de aprobare şi promovare a investiţii­lor publice în ca­drul procesului bu­getar, prin pre­zen­tul proiect de act normativ se pro­pune modificarea plafoanelor privind competenţele de aprobare a documenta­ţiilor afe­rente investi­ţiilor publice”. Iar noi­le reguli ar ur­ma să se aplice, po­trivit proiectului MFP, şi fondurilor eu­ro­pene, deja pline de nereguli chiar şi în contextul actualei legislaţii, mai restrictive: „Având în ve­dere că aprobarea documen­ta­ţiilor tehnico-economice afe­ren­te investi­ţii­lor finanţate din cre­di­te externe nece­si­tă parcurgerea u­nui ciclu lung şi dificil pentru toate inves­ti­ţiile, in­clusiv pentru acelea cu valori mici, această problemă fiind ridicată de finanţatorii externi ca şi principala cauză de în­târziere a fi­na­lizării pro­iectelor, s-a impus necesitatea sim­plificării me­canismului de a­pro­ba­re a investi­ţiilor finan­ţate din cre­di­te externe, în sensul a­pli­că­rii aceloraşi proceduri de aprobare ca şi ce­lor finan­ţate din bugetul de stat, in­diferent de valoarea acestora”.
Execuţia bugetară la şase luni a­ra­tă că Executivul n-a reuşit să „in­vestească” decât 14,86 miliarde de lei din cele 35,1 miliarde programa­te, cu alte cuvinte doar 42% din to­tal, şi nu 100%, cât anunţa preşedintele. Da­că la acestea se adaugă şi arieratele nou-formate, nu e de mi­rare că Guvernul anunţa la ju­mă­ta­tea anului un deficit de 11,3 mili­arde de lei, e­chivalentul a 2,07% din PIB, sub ţinta de 12,6 miliarde de lei prevăzută în scrisoarea suplimentară a acordului de tip stand-by încheiat cu Fondul Monetar Internaţional.
Dacă Executivul ar fi reuşit să a­lo­ce cheltuielilor de investiţii nu 100%, ci măcar jumătate din cele 35,1 miliarde de lei programate, deficitul bugetar pe primele şase luni ar fi fost de 14,1 miliarde de lei, cu 2,5 mi­liarde peste ţinta asu­mată cu FMI.