Una dintre industriile de bază din Braşov, producţia de camioane, reu­şeşte să treacă peste dificultăţile eco­nomice cu ajutorul unor contracte oferite de Pentagon. Roman SA pro­du­ce, de mai bine de cinci ani, auto­vehicule destinate armatei americane, dar afacerea este strâns legată de fondurile alocate de SUA pentru dotarea militarilor aflaţi în diferite teatre de operaţiuni. Iar atunci când peste Ocean sunt probleme se simte şi în bugetul companiei braşovene.
Reprezentanţii Roman SA sunt pe punctul de a semna o nouă înţelegere cu Pentagonul, în urma că­reia fabrica va trebui să livreze ar­matei americane 200 de maşini. Carol Rugacs, directorul compa­ni­ei, a declarat pentru SFin că există mari şanse să câştige şi acest contract. „Colaborarea foarte bună pe care o avem cu americanii mă face să sper că licitaţia va avea un rezultat favorabil nouă. Produsele scoa­se de uzina din Braşov sunt compe­ti­tive la nivel mondial. Dacă vom câş­tiga, trebuie să fabricăm 200 de ca­mioane, la un preţ mediu de 130.000 de dolari/bucata. E vorba despre un proiect care ne poate aduce în jur de 26 de milioane de dolari. Avantajele nu sunt doar de or­din financiar, trebuie avute în ve­dere şi efectele în plan social, mai ales că vom avea nevoie de perso­nal în plus pentru a putea onora a­ceastă înţelegere. Cred că vom an­gaja încă vreo 300 de oa­me­ni pentru a face faţă pro­ducţiei”, a precizat Carol Rugacs.

Militarii americani au 850 de maşini romaneşti
Directorul companiei ne-a explicat că Roman derulează în acest mo­ment un alt contract cu SUA. „Am câştigat o altă licitaţie organizată de armata americană şi avem obligaţia ca în termen de 180 de zile să livrăm 165 de maşini la un preţ mediu de 150.000 de do­lari/bu­cata. De altfel, relaţia noastră cu armata americană ţine de câţiva ani. Am produs deja pentru ei 850 de camioane pentru care am primit 120 de milioane de dolari. În ultima perioadă s-a simţit şi la ei că e criză şi organizează licitaţiile în funcţie de lichidităţile pe care le au. Pentru noi este o importantă gu­ră de oxigen în condiţiile în care pe plan intern nu ne putem aştepta la astfel de comenzi. Chiar dacă are nevoie de dotare, armata din Ro­mâ­nia nu are banii necesari”, a mai spus Rugacs.
După ce în perioada comunistă societatea braşoveană a ocupat un loc fruntaş printre fabricile din Ro­mânia, Roman Autocamioane şi-a pierdut din strălucire în anii ’90, riscând să se transforme într-un morman de fier vechi. Salvarea a venit însă tocmai de la Pentagon, în 2005, când compania a câştigat o li­citaţie organizată de guvernul SUA pentru dotarea unităţilor din Irak. În 2006, trei sferturi din producţia de camioane a fost cum­pă­ra­tă de SUA, valoarea livrărilor către Pen­ta­gon fiind de 75 de mili­oane de dolari. Problemele financiare a­pă­rute peste Ocean au făcut însă ca în 2007 să scadă volumul comenzilor din partea SUA, iar acest lucru s-a simţit din plin în bilanţul Roman SA.
Perioada 2008-2009 a coincis cu intervalul în care s-au făcut noi li­vrări către armata americană, iar in­fluenţele pozitive ale acestor contracte se văd şi în valorile raportate la Registrul Comerţului. Astfel, în 2008, firma a avut o cifră netă de afaceri de 122.487.301 lei şi un pro­fit de 864.797 de lei, în timp ce un an mai târziu cifra de afaceri a fost de 88.849.162 de lei, iar câştigul de 120.658 de lei.

Ioan Neculaie şi Ioan Olaru se bat pentru Roman SA
Uzina din Braşov este subiectul unei dispute juridice între oamenii de afaceri Ioan Neculaie şi Ioan Olaru. Cei doi s-au judecat mai mulţi ani pentru a dovedi cine este proprietarul de drept al societăţii Pro Roman, care deţine pachetul majoritar de acţiuni la Roman SA. Anul trecut, în martie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă, respingerea recursului formulat de Ioan Neculaie împotriva unei decizii a Curţii de Apel Alba, din aprilie 2009, care îi anulează acestuia dreptul de proprietate asupra pachetului majoritar de acţiuni la Pro Roman. Neculaie a rămas astfel fără fabrica din Braşov, acţiunile urmând să revină Asociaţiei Pro Braşov, care îl are ca preşedinte pe Olaru. La rândul lor, judecătorii Tribunalului Braşov i-au dat câştig de cauză, în aprilie 2011, tot omului de afaceri Ioan Olaru. Lupta dintre cei doi se dă pentru cele 33.002 acţiuni, reprezentând 80% din capitalul Pro Roman, acţiuni pe care Neculaie le-a trecut pe numele său, la SC Pro Roman SA, în 2004, pe motiv că el a fost singurul care a depus capitalul necesar constituirii firmei care administrează uzina Roman.