Parlamentarii europeni au adoptat joi o rezoluţie prin care cer stabilirea unor reguli minime privind definirea corupţiei şi sancţiunile aplicabile. Ei solicită ca toate statele membre să-şi asume un angajament politic clar pentru punerea în aplicare a acestor norme.
Prejudiciile aduse în fiecare an economiei uniunii celor 27 de naţiuni de către corupţie se ridică la 120 de miliarde de euro, respectiv 1% din PIB-ul UE. Suma este egală cu bugetul anual al Uniunii. Acesta este motivul pentru care Parlamentul European solicită Comisiei să prioritizeze lupta împotriva corupţiei şi să emită rapoarte anticorupţie intermediare până la sfârşitul lui 2012.
De altfel, în iunie 2011, Comisia Europeană a adoptat un pachet de măsuri în acest sens. Atunci, comisarul UE pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom, a declarat că “nicio ţară nu este complet lipsită de corupţie”. Oficialul european a susţinut că “patru din cinci cetăţeni ai UE consideră corupţia ca fiind o problemă majoră în ţara lor. Aceasta este o provocare serioasă pe plan social, politic şi economic”. Deputaţii europeni sunt de părere că pentru combaterea acestui flagel ar trebui să existe o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte tranzacţiile financiare, în special cele care implică aşa-numitele jurisdicţii off-shore din interiorul UE şi din alte părţi ale lumii.
Chiar dacă nu va face un clasament al ţărilor după gradul de corupţie, UE va numi pe o listă “a ruşinii” toate ţările care nu depun suficiente eforturi în combaterea acestui fenomen. Mecanismul de raportare adoptat de oficialii de la Bruxelles "va facilita, de asemenea, schimbul de practici bune, va identifica tendinţele din UE, va strânge date comparabile din cele 27 de naţiuni ale Uniunii şi va stimula schimbul de experienţă şi respectarea în continuare a angajamentelor asumate în cadrul UE şi pe plan internaţional", susţine Comisia. De asemenea, acesta "va pregăti terenul pentru viitoarele iniţiative politice ale UE în domeniul anticorupţiei".
În ultimul raport anual asupra percepţiei corupţiei în 178 de ţări din lume, publicat de Transparency International, se arată că Danemarca este statul cel mai curat, atât din UE, cât şi pe plan mondial, alături de Noua Zeelandă şi Singapore. Cel mai slab calificativ din spaţiul comunitar a fost acordat Greciei, ţară lovită puternic de criza economică, statul elen clasându-se în urma Bulgariei şi României.