Contextul internaţional, noile norme de creditare ale BNR, dar şi, paradoxal, producţia agricolă peste aşteptări din acest an vor face viaţa dificilă Guvernului în 2012. Ţinta de creştere economică, chiar dacă rectificată de la 4% la 3,5-4% în Strategia fiscal-bugetară 2012-2014, este mult prea ambiţioasă, iar deficitul de 3% din PIB este imposibil de atins. Aşa se explică declaraţiile oficialilor români, care rămân prudenţi cu privire la majorările salariale sau indexarea pensiilor, în pofida faptului că anul viitor este unul electoral.
Anul 2012 ar putea intra în istoria postdecembristă ca primul an electoral în care cumpărarea de voturi va fi aproape imposibilă. Din motive externe, în primul rând, cum sunt „centura de castitate” reprezentată de acordul cu FMI şi procedura de deficit excesiv impusă de Comisia Europeană pentru deficitele înre­gistrate în special între 2008 şi 2011 de România. Aşa se face că mi­nistrul muncii, Sebastian Lăzăroiu, a recunoscut săptămâna trecută, în Parlament, că nici măcar indexarea pensiilor nu este sigură.
„În Strategia fiscal-bugetară a­pro­bată de Guvern există această prevedere: în 2012, în 2013, în 2014 vor fi indexate pensiile cu rata inflaţiei şi 50% din creşterea salariului brut. Dacă lucrurile vor merge prost, în sensul că pe trimestrul trei datele legate de încasările la bu­get vor arăta rău, şi dacă lucru­rile o iau razna în jurul nostru nu se va face această indexare în 2012“, a spus Lăzăroiu, la dezbate­rile din Comisia de muncă.
Mai multe evenimente, interne şi externe, contribuie la această sta­re de incertitudine. În primul rând, prognozele extrem de opti­mis­te ale guvernanţilor români, îm­brăţişate, e adevărat, şi de orga­nismele internaţionale supraveghe­toare: Fondul Mondial Interna­ţio­nal (FMI), Comisia Europeană (CE) şi Banca Mondială (BM). Astfel, atât Strategia fiscal-bugetară pen­tru 2012-2014, cât şi viitoarea scri­soare de intenţie care va fi a­doptată în Guvern în această săp­tă­mână se bazează pe o creştere economică de 3,5-4% pentru 2012. Ves­tea proastă pentru Executiv este că singura şan­să de a se realiza o creş­tere econo­mică de 1,5% în acest an se sprijină pe o producţie agricolă peste aştep­tări. Producţie care, în ca­zul probabil în care nu se va re­pe­ta şi anul vii­tor, dat fiind efectul de bază, va trage PIB-ul pe 2012 înapoi.

Consumul nu va ajuta PIB-ul
O altă veste proastă pentru Gu­vern vine de la Banca Naţională, ca­re a decis înăsprirea condiţiilor de creditare a consumului. Iar consu­mul este responsabil pentru 70% din PIB. O restrângere suplimenta­ră a creditării consumului este me-ni­tă să diminueze riscul valutar, însă va duce, probabil, cel mult la o stagnare a consumului în 2012. Iar o stagnare a consumului va duce la o scădere a încasărilor din impozi­tele indirecte.
La jumătatea anului, MFP ra­por­tase încasări de 21,6 miliarde de lei din TVA, echivalentul a 4% din PIB. Potrivit propriilor proiecţii din Strategia fiscal-bugetară 2012-2014, MFP ar trebui să încheie anul cu încasări de 46,88 miliarde de lei (8,6% din PIB). De altfel, Strategia pare a fi construită extrem de li­near, veniturile din TVA fiind blocate la 8,6% din PIB în fiecare dintre următorii trei ani. O stagnare a con­sumului compromite orice şan­să de a majora veniturile din TVA la 8,6% din PIB în perioada 2011-2014.
Pentru anul viitor, Guvernul se bazează pe o majorare a veniturilor din TVA de la 46,8 miliarde la 50,6 miliarde, pentru ca în 2013 acestea să urce la 55,5 miliarde, iar în 2014 la 60,6 miliarde de lei. De o soartă similară beneficiază şi veniturile din accize, plafonate de Executiv la 3,7% din PIB-ul următorilor trei ani. Acestea ar urma să crească de la 20 de miliarde în 2011 la 21,7 miliarde în 2012, pentru ca în 2014 să ajungă la 25,5 miliarde de lei. Orice sincopă suplimentară a consumului, cum este cea adusă de normele BNR, compromite şansele Guver­nu­lui de a-şi atinge ţinta de înca­sări din impozitele indirecte. Iar la jumătatea acestui an se află deja în întârziere cu TVA, motiv pentru ca­re a atras şi critica, voalată, ce-i drept, a FMI. Acesta este şi motivul pentru care, comparativ cu varian­ta precedentă a Strategiei fiscal-bu­getare, în 2012, veniturile din TVA au fost reduse cu 390 de mili­oane de lei. Cu toate acestea, nive­lul total al veniturilor bugetare se modifică în sens ascendent cu 370 de mili­oane de lei, în principal da­to­rită creş­terii proiecţiei aferente venitu­ri­lor din accize cu 1,5 miliar­de de lei, compensată parţial de re­du­ce­rea proiecţiei veniturilor afe­rente impozitului pe venit cu 555 de mi­lioane de lei şi a celor din TVA.
Dacă la aceste date se adaugă mai mult decât ambiţioasa redu­cere a cheltuielilor publice cu 1,9% din PIB în 2014 faţă de 2011, se explică scepticismul Consiliului Fis­cal cu privire la realizarea ţinte-lor de deficit în următorii ani. Mai mult, câinele de pază al MFP, creat la sugestia FMI, nu numai că nu se referă la vreo posibilitate de majorare a pensiilor şi salariilor, în ab­senţa altor disponibilizări, ci consi­deră că „ar putea fi necesare mă­suri suplimentare de consolidare fis­cală pentru respectarea termenu­lui 2012 ca dată-limită de ajustare a deficitului excesiv”. Iar mo­men­tul de a nu se realiza ajustarea deficitului excesiv nici nu putea fi unul mai nefericit, cât timp săp­tămâna trecută premierul olandez Mark Rutte a solicitat instaurarea unui ţar al politicilor bugetare la nivelul UE. Potrivit lui Rutte, noul ţar ar trebui să aibă puterea de a dic­ta nivelul taxării şi chiar de a ex­comunica membrii necredincioşi principiilor fiscal-bugetare ale Uniunii.

Exporturile nu vor mai ajuta
Un al treilea motiv pentru care PIB-ul visat de ministrul finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, pentru anul viitor, de 588,9 miliarde de lei (în creştere cu peste 55 de miliarde fa­ţă de cel estimat pentru acest an), s-ar putea dovedi o himeră este creş­­terea economică firavă din zona euro şi nu numai. Creşterile anemi­ce ale PIB-ului României din acest an s-au bazat pe exporturi. Numai că, potrivit agenţiei italiene ANSA, FMI va revizui în scădere estimă­rile privind creşterea economiei mon­diale. FMI anticipează un a­vans al economiei mondiale de 4% în acest an şi de 4,2% în 2012.  Insti­tuţia financiară anticipa în previ­ziunile oficiale publicate în iunie că economia mondială va urca în acest an cu 4,3%, iar în 2012 cu 4,5%. Revizuirea în scădere este determinată în special de încetinirea acti­vităţilor din zona euro, pentru care estimările au fost reduse de la 2 la 1,7% pentru acest an şi de la 1,7 la 1,3% pentru 2012.
În aceste condiţii, este cel puţin bizară decizia Guvernului de a-şi ba­za calculele bugetare pentru 2012 pe o creştere economică de 3,5-4%. O rectificare a acesteia ar a­vea marele avantaj că ar permite lua­rea de mă­suri din timp şi nu va mai supune populaţia României la o terapie de şoc, precum cea de a­nul trecut. Şi atunci, ca şi acum, Exe­cutivul a refuzat să perceapă re­a­lităţile economice până în al doisprezecelea ceas, rezultatul fiind o amputare mult peste nivelul pe care l-ar fi avut dacă se luau măsuri din timp. Plus o majorare cu 5 punc­te procentuale a TVA, care a condus la in­fla­ţie şi la majorarea costurilor de fi-nanţare a statului român.
Rămâne de văzut care va fi pozi­ţia FMI şi a Comisiei Europene în faţa noilor realităţi care le contra­zic propriile estimări. Probabil că România va scăpa nepedepsită, pro­­cedura de deficit excesiv ur­mând a fi „prelungită”, iar FMI va ac­cepta o revizuire a acordului, pe motivul contextului internaţional nefavorabil. Viitoarea vizită a delegaţiei FMI la Bucureşti, din septembrie, ar trebui să aducă revizuiri ale indicatorilor „cosmetizaţi” ai Stra­te­giei fiscal-bugetare cuprinşi şi în scrisoarea de intenţie, pentru a nu prinde din nou parteneriatul Gu­vern-BNR-FMI-CE-BM cu temele ne­făcute, aşa cum s-a întâmplat de fie­care dată în ultimii trei ani.

Majorările salariale, improbabile
Majorarea salariilor pentru bugetari anul viitor va depinde strict de resursele bugetare şi nu vor fi lansate promisiuni în acest sens dacă nu există perspectiva unei creşteri economice de 3,5%, a declarat săptămâna trecută premierul Emil Boc. El a precizat că, în luna octombrie, împreună cu experţii Comisiei Europene va fi realizată prognoza pe baza căreia vor fi stabilite proiecţiile bugetare pentru anul viitor, inclusiv din punct de vedere salarial. „Dacă vom avea perspectivele respectării indicatorilor macroeconomici, aşa cum sunt astăzi, de 3,5% creştere economică în 2012, putem discuta de o perspectivă mai optimistă la Legea salarizării. Dacă aceste lucruri însă nu se vor confirma, nu vom avea lucruri noi, dar nu se va pune problema diminuării drepturilor existente. Ne vom întinde atât cât ne este şi ne permite plapuma“, a spus Boc.