PDL dispare. Elena rămâne

Subiectul anului politic 2011-2012 este fără îndoială pregătirea minuţioasă a dispariţiei Partidului Democrat Liberal. Această importantă entitate politică, prăbuşită în opţiunile de vot, se va contopi într-o platformă politică sub numele căreia va putea promova aceiaşi oameni. Aceeaşi Mărie cu altă pălărie, spune un proverb românesc. Ideologul actualei puteri, Sebastian Lăzăroiu, afirmă în mod repetat în ultima vreme faptul că e necesară apariţia unei noi mişcări care să contopească partide, organizaţii neguvernamentale, asociaţii, fundaţii. Adică un soi de ghiveci pe care actualul ministru al muncii vrea să-l popularizeze cât mai mult cu putinţă, în ideea că ei sunt de fapt dreapta. Că USL sunt nişte socialişti, că PNL s-a deplasat spre stânga prin consolidarea opoziţiei unite cu PSD. Acum... ce să zic?! Sebastian Lăzăroiu nu era vreun mare fan al dreptei atunci când, în calitate de sociolog, făcea parte din echipa lărgită de campanie a lui Ion Iliescu, în 1996. În plus, niciun mare democrat-liberal n-a sughiţat de jenă atunci când aceiaşi liberali au bătut palma cu partidul socialist PD, formând Alianţa Dreptate şi Adevăr în 2003. Astea sunt doar câteva mici argumente care să ne aducă aminte cât de oneşti sunt aşa-zişii politicieni de dreapta de azi. Dacă e să-mi amintesc şi de biografia sau afinităţile unor prostituaţi sau prostituate politice pe care-i găsim azi în barca portocalie după ce au pupat firmanul roşu al lui Adrian Năstase, argumentaţia se prelungeşte. Şi prefer să mă opresc aici. Cu siguranţă, după crearea USL şi intenţia clară de vot între 54 şi 62 la sută în sondaje (în funcţie de compania de cercetare), PDL a intrat în vrie. Cei care gândesc în zona aceea politică ştiu prea bine că nu pot resuscita politic un partid de guvernământ cu 20 la sută intenţie de vot şi cu perspectiva menţinerii sau chiar suplimentării unor măsuri economice şi sociale dure (unele necesare, altele de-a dreptul stupide). Portocaliii nu pot ieşi din cercul vicios în care s-au băgat singuri şi în care sunt ţinuţi cu forţa de biciul lui Traian Băsescu. Perspective bune n-au, culoarea portocalie stârneşte deja furia populară şi figurile centrale sunt pline de bubele corupţiei, aroganţei şi incompetenţei. Habar n-am dacă USL va fi în stare să se mişte un pic mai bine în zona de comunicare şi marketing politic, ca să fie relativ sigură de victorie. Deocamdată nu dă semne c-ar fi învăţat bine această lecţie importantă pentru orice bătălie politică. Ceea ce e foarte clar e următorul fapt: USL nu se va bate cu PDL portocaliu. Confruntarea va fi cu o vietate nouă, probabil verde, care va adopta strategia cameleonului. Orice modificare, doar să supravieţuiască, să nu fie halit de vreun răpitor. Va fi o nouă lecţie de viaţă să observ dacă poporul român ar putea fi păcălit (a câta oară?) de un lup agresiv portocaliu îmbrăcat în combinezon îmblănit de mieluşel verzui. Orice înfăţişare ar avea animalul, tot sufletul mereu hămesit al Elenei va sălăşlui în el.