Datoria publică a Ro­mâ­niei a crescut cu a­proape 14 mi­liarde de lei în iu­nie, la 214 miliar­de, şi a ajuns la 39,4% din PIB, avansul fiind susţinut în mare par­te de emisiunea de euro­bonduri de 1,5 mi­liar­de de euro (echivalentul a 6,7 mili­arde de lei). Pe lân­gă emi­siu­nea de euro­o­bli­gaţiu­ni au mai con­tribuit la creşterea datoriei şi emisiunile de titluri de stat de pe piaţa in­ternă, al căror sold s-a ma­jorat cu două miliarde de lei. De ase­me­nea, împrumutu­rile din dis­po­ni­bili­tă­ţile Con­tu­lui General al Tre­­zoreriei Statului (CGTS) s-au mărit cu 5 miliarde de lei, la 30,5 miliar­de. Împrumuturile din contul trezoreriei sunt efectuate de o­bi­cei a­tunci când există un decalaj în­tre scadenţele la tiluri de stat şi e ne­voie de finanţare pe termen scurt.
Guvernatorul BNR, Mu­gur Isă­res­cu, avertiza la sfâr­şitul anului trecut că pieţele internaţionale de­vin mult mai „nervoase“ atunci când datoria publică în multe ţări, inclusiv România, depăşeşte 40% din PIB, deşi limita europeană este de 60%. La rândul său, Mihai Tă­nă­sescu, repre­zentantul României la FMI, atrăgea atenţia că ţara noastră îşi poate permite o datorie publică de maximum 35% din PIB, catalo­gând viteza cu care creşte nivelul debitelor drept îngrijorătoare. El sublinia că avansul rapid al datoriei nu s-a văzut în dezvoltare şi că plafonul maxim de îndatorare de 60% din PIB ar trebui atins în 15-20 de ani de dezvoltare, nu pe termen scurt.
Limita de îndatorare a­min­tită de Isărescu şi Tănă­sescu reprezintă unul dintre criteriile Tratatului de la Maastricht, de a căror în­de­pli­nire depinde adoptarea euro. Din nefericire, în ultima perioadă, cu cât ne-am apro­piat mai mult de da­ta programată pentru trecerea la moneda unică, mai mult ne-am în­depărtat. Dacă în 2007 erau două re­pere din „listă” pe care nu le în­de­pli­neam - inflaţia şi dobânzile -, în 2008 li s-a adăugat şi de­fici­tul bugetar. După care fre­­nezia împrumuturilor nu exclude ca şi datoria publică să sară de pragul de 60% din PIB, mai ales că se va pune problema consolidării arie­ra­telor.