Fumuri de nefumator
de Alessandra Stoicescu in Editoriale pe 3 Septembrie 2005, 00:00
Care a fost candva fumator. E o completare necesara pentru a întelege exact la cine ma refer. Nefumatorii "curati" sunt mult mai toleranti decat cei care au cunoscut viciul. Desi îi deranjeaza faptul ca sunt obligati de altii sa inhaleze fumul lor, "curatii" îsi arata nemultumirea într-un mod discret, pe alocuri chiar jenat. În lupta cu ei, fumatorii castiga de cele mai multe ori. Uneori nu apuca decat sa deschida geamul, si gestul este interpretat ca ostentativ si taxat drept fita. Am vazut nefumatori care au parasit ei încaperea cufundata în nori de tutun doar pentru a nu starni un scandal. Ei, nu toti sunt niste îngeri toleranti la vicii, gata sa se sacrifice pentru placerea celuilalt. Dar, prin comparatie cu nefumatorii care pana nu de mult erau dependenti de nicotina, cei neatinsi de viciu sunt ca niste mielusei. Intensitatea protestelor lor nu se poate compara cu aceea a reactiilor pe care le au fostii fumatori. Iesiri intempestive din camera, plangeri la sefi, crize usoare de isterie si chiar unele înjuraturi, asa cat sa faca flacara mai mare la bricheta. Sa fac o precizare: m-am lasat de fumat acum un an si o luna, dupa zece ani în care terminam cam doua pachete pe zi. A durat atat din prostie, din obisnuinta, din lasitatea de a lua o decizie. M-am oprit brusc si mi-am promis ca nu o sa devin la fel de brusc o nefumatoare nesuferita. Cred ca si asta am considerat-o un exercitiu de vointa. Sa pot sa stau într-o încapere unde se fumeaza fara sa îndrept macar mana catre pachet. Am reusit. Am fumat pasiv. E aproape la fel de periculos, dar faptul ca pot sa ma stapanesc si de la crize, si de la aprins tigara ma face sa ma simt puternica. Sa scapi de dependenta psihica este cel mai greu. De cea fizica te debarasezi destul de repede si, în cÃÂ¥teva saptamani, începi sa simti cum miros hainele si parul dupa ce ai stat într-o încapere în care altii trag din tigari. Tulburator de urat! Asta te face sa doresti sa nu mai fumeze nimeni langa tine. Dar, în cazul meu, teama de a deveni o luptatoare anti-tutun usor isterica a fost mai puternica. Nu pot uita reactiile si comentariile pe care le aveam dupa o astfel de iesire a unui coleg devenit nefumator. Acum le înteleg reactiile, dar nu si metodele prin care încearca sa se impuna. O admonestare brutala, urmata de o parasire a încaperii cu o miscare de primadona ranita nu starnesc decat zambete ironice si comentarii malitioase. O rugaminte pe un ton calm am constatat ca da mult mai multe rezultate. Si desi s-ar putea sa ma ametesc cu apa rece, am constatat ca un nefumator relaxat e mai degraba luat de exemplu decat unul care propovaduieste fara încetare renuntarea la viciu. Asa ca uneori e de preferat sa lupti cu fumul fara alte fumuri, nu de alta, dar s-ar putea dovedi înecacioase.

