
Un interviu acid, dat ziarului „Le Monde” de Daniel Cohn-Bendit, figură proeminentă a stângii franceze, face o analiză a credibilităţii guvernanţilor în faţa pieţelor financiar-bancare. Titlul, pe care l-am împrumutat de la cotidianul francez, arată că încrederea pieţelor în guvernanţii UE nu este AAA, ci OOO. Celebrul triplu A al stabilităţii absolute este depunctat până la desfiinţare, în triplu zero! Rating simbolic pentru a sublinia esenţa crizei actuale: conflictul dintre politică şi bani. Fostul lider al mişcării studenţeşti din mai ’68, acum europarlamentar al Verzilor, critică aspru guvernele din UE care dau semnale contradictorii bancherilor şi investitorilor. Politicienii au spus că nu vor finanţa suplimentar deficitul Greciei, dar au votat pentru un nou ajutor de urgenţă pentru statul în stare de cvasifaliment. După întâlnirea Merkel-Sarkozy de săptămâna trecută şi declaraţiile lor liniştitoare, bursele au plonjat spre cote de alarmă. Cei doi îşi asumă rolul de salvatori ai euro, dar ei nu reprezintă şi nici nu controlează în integritate zona euro.
Propunerile pentru asanarea datoriilor suverane din spaţiul euro prin emiterea de euroobligaţiuni pentru a forma o piaţă ordonată, care să elimine operaţiile speculative, se află încă în discuţie, deşi Merkel şi Sarkozy au respins ideea, acceptată însă de Banca Central Europeană. Mecanismul de decizie - prin consens - se arată greoi în cazurile de urgenţă, când trebuie introduse măsuri coetcitive, de ordonare a cheltuielilor bugetare, care alimentează datoriile suverane. Ţările UE în general, şi cele din zona euro în special, nu au politici comune fiscale, au doar câţiva indicatori (deficit 3%) care nu au angajat politicile şi guvernele naţionale. Discrepanţele dintre promisiunile guvernanţilor, ale declaraţiilor comune şi măsurile de asanare a datoriilor sunt privite cu neîncredere tot mai mare de investitori. Sentimentul de teamă se traduce rapid în piaţa bursieră, ştirile alarmante, false, pot produce în câteva ore pierderi uriaşe. Diversiunea lansată de un cotidian englez la adresa SocGen a determinat o scădere de 22% a titlurilor băncii, nerecuperată decât parţial după scuzele celor de la „Daily Mail”.
Căile de reducere a datoriilor sunt încă în dezbaterea guvernelor, şi în ciorba declaraţiilor fără efect se bagă şi politicienii români. Puterea pedalează pe austeritate şi mai atroce. Opoziţia doreşte nu curbe de sacrificiu aplicate doar salariaţilor şi pensionarilor, ci o reechilibrare a veniturilor prin impozite echitabile, eliminarea cheltuielilor aberante şi reducerea corupţiei din sistemul fiscal (vămi, evaziune). Traian Băsescu, la un şpriţ de vară în Deltă, proclamă moartea actualei UE şi cere transformarea ei în Statele Unite ale Europei, în 2-3 ani. Tot o diversiune electorală - ce să ne mai chinuim cu alegeri naţionale la care se prefigurează o catastrofă pentru PDL şi UNPR, dacă urmează să avem instituţii la nivelul Europei Unite?
Vorbe de vară, caniculă, concedii, stele pe rochii scumpe, câmpuri bătute! Triplu zero.