Vizita premierului Boc în China valo­rează mai puţin chiar şi decât pre­ţul biletelor de avion dus-întors ale delegaţiei române. Oficialii de la Bu­cureşti n-au făcut altceva decât să transmită clasicul „semnal politic de prietenie şi deschidere spre co­laborare” de care oficialii şi oamenii de afaceri chinezi sunt sătui. Ca urmare, este de aşteptat ca aceştia să ne salute „prieteneşte” şi să-şi orienteze investiţiile în alte „zări”.
În ciuda faptului că la întoar­ce­rea în ţară premierul Boc s-a lăudat că i-a atras pe chinezi în cinci proiecte majore, din do­me­niul energiei şi infrastructurii, re­a­litatea e că asiaticii au fost complet dezamăgiţi de modul în ca­re s-au pre­zentat oficialii de la Bu­cu­reşti la recentul Forum economic româno-chinez, organizat la Beijing. „Boc s-a în­tors din China aşa cum a plecat. Adică doar cu un «semnal po­litic». Acum pregăteşte şi partea concretă a unor proiecte, adică fix ceea ce trebuia să prezinte acolo de la bun în­ce­put”, a declarat pentru SFin Ga­briel Ghelmegeanu, Preşedinte al Came­rei de Comerţ şi Industrie Ro­mânia-China. „De ce după atâţia ani şi ani ne ducem tot cu semnale po­li­tice?”, s-a în­trebat oficialul care şi-a exprimat a­poi dubiile în privinţa realizării pro­iectelor de investiţii pre­zentate de echipa lui Boc la în­toarcerea în ţară.
Proiectele anunţate de premier se referă la construcţii masive, precum reactoarele 3 şi 4 ale Centralei Nu­clearelectrice de la Cernavodă, ca­nalul Dunăre-Bucureşti, canalul Si­ret-Bărăgan, hidrocentrala de la Tar­niţa-Lăpuşteşti (judeţul Cluj) şi chiar centura de ocolire a muncipiului Bu­cureşti. Despre toate acestea Boc n-a fost în stare să dea detalii de ordin tehnic şi s-a limitat să afirme că „cea mai importantă veste este aceea că partea chineză şi-a exprimat depli­nul interes şi disponibilitatea de a participa în aceste proiecte”.
„Investiţiile chineze în proiectele prezentate de Emil Boc au puţine şan­se de realizare”, consideră Ga­briel Ghelmegeanu. „În afară de niş­te titluri, guvernanţii n-au dat nimic, nicio informaţie concretă”, a mai spus oficialul, care a menţionat că toa­te cele cinci proiecte sunt vechi şi că au mai făcut obiectul discuţiilor bilaterale, fără niciun rezultat practic. De exemplu, proiectele de cons-truire a celor două mari canale au constituit obiect de discuţie la Mi­nis­terul Dezvoltării Regionale şi Turis-mului, unde au produs panică prin amploare, dar şi dezinteres, poate şi pentru că nu implică niciun fel de exproprieri, terenul pe care urmea­ză a fi construite canalele fiind în to­ta­litate ale statului. Un alt exemplu e cel al şoselei de centură a Ca­pi­ta­lei, lucrare propusă grupului de fir­­me China Dalian International şi acordată prin licitaţie altor firme. Alt pro­iect major, pe care Emil Boc nici mă­car nu l-a mai pomenit, este cel al podului peste Dunăre de la Brăila, pentru care s-a „bătut palma româ­neş­te” cu societatea China Road& Brid­­­ge Corporation şi apoi nu s-a mai făcut nimic.

Chinezii, dezamăgiţi de Boc & Co.
Pe lângă faptul că nu a găsit nici cinci minute în programul său pentru a sta de vorbă direct cu oamenii de afaceri chinezi - chiar dacă aceştia întocmiseră chiar o listă şi o agendă a discuţiilor -, Boc a dezamăgit complet gazdele de la Beijing. De fapt, i-a „fiert” pe chinezi la foc mic încă de la bun început. Am aflat de la oficia­lul Camerei de Comerţ România-China că funcţionarii guvernamentali ro­mâ­ni n-au trimis niciun document gazdelor prin care să se pre­zinte concret vreun proiect de in­ves­tiţii sau vreo propunere de afaceri. Repre­zen­tanţii statului cu cele mai mari re­zerve valutare au fost ţinuţi în suspans de Emil Boc, acesta pre­gătind „lo­vitura de graţie” cu „semnalul po­li­tic”. Dovadă a neprofesionalismului premierului şi a staff-ului său, Boc a ignorat complet declara­ţii­le am­basadorului chinez la Bucu­reşti şi s-a prezentat la Beijing cu aceleaşi tex­te răsuflate: „România poate fi un partener al Chinei, o poartă de in­trare spre Europa”, le-a spus Boc oa­menilor de afaceri chinezi, care nu­mai din bun-simţ n-au părăsit în­că­perea în care aveau loc lucrările Fo­ru­mului. Aici trebuie spus că Liu Zengwen, Ambasadorul R.P. Chine­ze la Bucureşti, a declarat în mai multe rânduri că „România este un parte-ner important pentru China”, însă a avertizat asupra faptului că ţa­ra noastră nu este singura poartă de in­trare a oamenilor de afaceri chi­nezi în Uniunea Europeană. „China este cea care va alege pe ce «poartă» va in­tra în Europa”, a spus atunci Zeng­wen, diplomat care cunoaşte ţara noastră de 30 de ani.

Se tem (pe bună dreptate) de „trădare”
Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie România-China a mai a­tras atenţia asupra neseriozităţii păr­ţii române în relaţia cu partenerii a­siatici, precum şi în ce priveşte tea­ma acestora de eventuale politici discriminatorii din partea statului ro­mân. Astfel, experienţelor de acest gen din Polonia, unde companiile chi­neze s-au lovit de restricţii impu­se pe mai multe pieţe, li se adaugă o lovitură directă aplicată recent chiar de români. Este vorba despre retra­ge­rea licenţei de funcţionare pentru una dintre cele mai mari investiţii chineze din România - fabrica de ţi­gări a China Tobacco International Eu­rope Company de la Buzău, pe mo­­tivul neplăţii unor taxe. Acuzaţia a fost considerată nefondată de chi­nezi, care au confirmat plata taxelor, însă în alt cont deţinut de autorităţi. 
Rămâne de văzut care va fi reac­ţia Chinei şi modul în care se va ma­nifesta interesul oamenilor de afa­ceri din această ţară în direcţia Ro­mâ­niei după Forumul de la Beijing. Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie România-China crede că asiaticii „vor fi diplomaţi, însă în ur­mătoarea perioadă firmele chineze vor continua să fie respinse una câte una, pe motive clasice româneşti”. Modalităţile de lucru şi cutumele ro­mâneşti le sunt bine cunoscute chi­ne­zilor. Chiar şi neprofesionalismul şi neseriozitatea guvernanţilor. „Cel puţin în ceea ce priveşte lucrările de infrastructură, oficialii ambasadei chineze sunt foarte bine informaţi. Ştiu exact care este «mersul» licita­ţii­lor şi cum se «rezolvă» cel mai eficient afacerile în România, la nivel de autorităţi locale şi chiar centrale. Sunt obişnuiţi să fie respinşi, cunosc şi motivele, iar noi nu facem nimic pentru a schimba acest lucru. Ne du­cem doar cu false semnale pozitive la ei”, ne-a mai declarat Gabriel Ghel­­me­geanu. „Noi n-avem nici mă­car un proiect major de investiţii din ul­timii 20 de ani care să fi mers «şnur». La noi totul se poate astăzi, iar mâi­ne, când vine investitorul, în­cep să a­pară piedicile. Vom avea nu­mai de suferit din cauza acestor obiceiuri”, a adăugat preşedintele Ca­merei de Comerţ şi Industrie Ro­mâ­nia-China.