Oltchim are afaceri în creştere, dar şi piedici pe măsură

de Mihail Tanase in Companii pe 19 August 2011, 17:13

  • print
  • rss

Acţionarul minoritar PCC SE profită de slăbiciunile combinatului pentru a încerca să-şi impună controlul

Foto
Rezultatele înregistrate de Oltchim în primul semestru au arătat o importantă îmbunătăţire a situaţiei financiare a combinatului din Râmnicu-Vâlcea. Dar, chiar dacă afacerile au crescut cu 70%, iar pierderile s-au diminuat cu 60%, compania germană PCC SE a solicitat încă o dată schimbarea managementului Oltchim.
Oltchim a înregistrat în primele şase luni o cifră de afaceri de 915 milioa­ne de lei, în creştere cu 69% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Totodată, pierderile companiei s-au diminuat cu 60%, la 70 de milioane de lei, de la 177 de mi­lioane în primele şase luni ale anului trecut, ca urmare a avansului ve­niturilor cu 82% la un miliard de lei, în timp ce cheltuielile s-au ma­jorat doar cu 47%, la 1,07 miliarde de lei.
Aceste venituri au fost obţinute în condiţiile în care Oltchim a func­ţionat în primul semestru la 54% din capacitatea sa maximă, principalul motiv fiind lipsa capitalului necesar procurării materiilor pri­me necesare.
Pe de altă parte, datoria totală a combinatului s-a majorat de la 2,08 miliarde de lei la 2,44 miliarde de lei, iar creanţele au crescut de la 203 la 291 milioane de lei.
Deşi compania a reuşit să-şi ma­joreze substanţial cifra de afaceri şi să-şi reducă pierderile, PCC SE a continuat să susţină că situaţia Oltchim este catastrofală şi „recla­mă schimbarea imediată a condu­cerii actuale”, compania având „ne­voie urgentă de restructurare şi de schimbarea strategiei”.

Contrele PCC majorează pierderile
Compania germană, acţionar minoritar la Oltchim, cu un pachet de 17% din acţiuni, mai deţine un important combinat chimic în Polonia, concurent cu Oltchim pe mai multe pieţe. Deşi şi-a exprimat intenţia de preluare a Oltchim şi de dezvoltare a combinatului chimic, PCC a acţionat în repetate rânduri în vederea obstrucţionării activi­tăţii companiei din Râmnicu-Vâl­cea, reuşind să creeze un climat de nesiguranţă în rândul creditorilor şi furnizorilor de materii prime ai Oltchim. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care Oltchim se împrumută tot mai greu şi trebuie să dea explicaţii atât băncilor, cât şi furnizorilor de materii prime lega­te de tensiunile dintre acţionarii minoritari şi conducere.
De altfel, campania denigratoa­re a PCC SE, alături de creşterea pre­ţului la energie şi la propilenă, sunt cauzele care au dus la nereali­zarea rezultatului brut bugetat pentru primul semestru, spun re­pre­zentanţii Oltchim.
Lipsa capitalului de lucru s-a ac­centuat însă în lunile de vară. „Iu-lie şi august au fost luni proaste, ins­talaţiile de producţie funcţio­nând la capacitate redusă. Lipsa de capital de lucru ne-a afectat şi s-a suprapus cu perioada de vacanţă de pe pieţele vestice şi cu Rama­da­nul din lumea musulmană”, a ex­plicat directorul general al Olt­chim, Constantin Roibu.
Din acest motiv, 1.025 de angajaţi, reprezentând aproximativ 30% din totalul salariaţilor combinatului, au fost trimişi în şomaj tehnic până la finele lunii august, din cauza dificultăţilor de finanţare a capitalului de lucru, activitatea fiind redusă la 30% din capacitate. „Sperăm să ne împrumutăm în septembrie pentru a asigura achi­zi­ţia materiilor prime astfel încât să creştem producţia”, a mai spus Roibu.
Oltchim are pe ordinea de zi a AGEA de la sfârşitul lunii august contractarea de împrumuturi de 250 de milioane de euro, din care 150 de milioane de euro pentru capitalul de lucru necesar timp de două luni şi 100 de milioane de euro pentru investiţii.
Deşi a achiziţionat instalaţiile de petrochimie de la Arpechim Pi­teşti, Oltchim nu le poate porni deoa­rece nu dispune de fondurile necesare pentru investiţii. „În ca­zul în care instalaţiile de la Ar­pe­chim ar fi repornite, am putea func­ţiona la capacitate maximă”, a mai spus Roibu. El a adăugat că PCC SE s-a oferit să investească în Oltchim, însă modul în care fac a­fir­maţii pe care tot ei le infirmă arată că sunt neserioşi. Când acţio­narul minoritar a vândut una dintre diviziile sale, PCC Rail, către Deut­sche Bahn pentru suma de 450 de milioane de euro, un oficial PCC a declarat că toţi banii vor fi folosiţi pentru investiţii la Oltchim pentru ca, o săptămână mai târziu, un alt oficial al companiei să de­cla­re că banii vor fi utilizaţi pentru combinatul din Polonia.
„PCC face declaraţii pentru a perturba relaţia cu finanţatorii. Strategia lor este de fapt să reducă activitatea. Pe ei îi interesează piaţa de desfacere, nu menţinerea activi­tăţii Oltchim la nivelul la care este acum”, mai spune Roibu.

Contribuţie pozitivă la balanţa comercială
Creşterea cifrei de afaceri din pri­mul semestru s-a bazat în pri­mul rând pe avansul important al exporturilor, cu 71% mai mare faţă de primele şase luni ale anului trecut. Astfel, valoarea exporturilor s-a ridicat la 170 de milioane de euro şi a reprezentat 77% din cifra de afaceri.
Oltchim este singurul combinat chimic care mai produce substanţe clorosodice, polioli sau PVC din re­giune. În cazul în care s-ar închi­de, România ar fi nevoită să im­porte o serie de substanţe chimice pe care le exportă în prezent. Livrările Oltchim merg atât către ţările din regiune, cât şi către Europa de Vest şi Orientul Mijlociu, în timp ce o parte din exporturi ajung chiar şi în Statele Unite şi ţări din America Latină.
Produsele clorosodice fabricate la Râmnicu-Vâlcea sunt utilizate într-o multitudine de industrii. Soda caustică este folosită în industria energetică, pentru tratarea apei, în industria de produse cosmetice şi farmaceutică. Acidul clor­hi­dric este utilizat în industria alimentară, pentru dezinfectarea insta­laţiilor sau pentru spălarea sticlelor, precum şi în industria aluminiului şi aluminei.
Oltchim produce, de asemenea, polioli pentru spume poliuretani­ce, 70% din exporturi ajungând în Europa de Vest, iar restul în ţări din regiune. Combinatul mai produce şi plastifianţi şi PVC, material utilizat la producţia de profile de fe­restre, geam termopan, ţevi şi fi­tinguri sau ca izolant pentru ca­bluri. Producţia de PVC este însă scă­zută, deşi cererea de pe piaţa in­ternă este destul de mare, deoarece etilena necesară producţiei nu se gă­seşte, deşi repornirea instalaţii­lor de la Arpechim ar rezolva această problemă.


 
Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!





Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Adrian Vasilescu

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiind­că în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care popu­laţia plătea consumul nu erau din eco­no­mi­sirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare



Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net