Generation P

La Editura Curtea Veche a apărut romanul „Generation P” de Viktor Pelevin, traducere din limba rusă şi note de Luana Schidu. Viktor Pelevin este, probabil, cel mai important scriitor rus de astăzi. Un critic britanic spune despre el că „are un loc asigurat în panteonul absurdului, alături de Gogol şi de Bulgakov”, iar altul îl compară cu Oscar Wilde (dar mai puţin frivol), cu Franz Kafka (dar mai puţin sumbru) şi cu Vladimir Nabokov (dar mai puţin snob). Lansat în 1992 cu romanul „Omon Ra”, Pelevin este un autor greu de clasificat, dar calitatea scrisului lui este incontestabilă. „Generaţia P” (cu P de la Pepsi-Cola) este cea născută-crescută în comunism, dar intrată în viaţă după căderea comunismului, într-o Rusie  suprarealistă, o Rusie a publicităţii, a afacerilor dubioase, a gangsterilor, a consumului de stupefiante. Este lumea în care pătrunde personajul principal Vavilen Tatarski, poet ratat, încercând să-i descifreze sensul. Un roman excelent. Citiţi!

A 4-a ţintă

Jurnalist de investigaţie la un ziar bucureştean, Emil Simionescu a debutat în urmă cu doi ani ca autor de carte cu romanul  poliţist „3 cu ghinion”, publicat la Crime Scene Publishing. A „recidivat” recent, cu romanul „A 4-a ţintă”, apărut tot la Crime Scene Publishing. Profesia de jurnalist îl pune zilnic în contact cu acea parte a realităţii pe care o numim lumea interlopă. O lume sordidă şi cinică, în care noţiunile de bine şi rău sunt devalorizate, o lume primejdioasă, dar cu un anume pitoresc. Limbajul colorat nu este însă doar apanajul interlopilor şi marginalilor, ci şi al poliţiştilor care-i urmăresc, pentru că şi ei fac parte din această lume. O lume surprinsă cu acuitate de autor, care continuă aici acţiunea din „3 cu ghinion” şi reia o parte dintre personaje. O parte, pentru că trei dintre ele au pierit. Cine va fi a 4-a ţintă?

Călătorie în România

Poet, autor de cărţi despre artele plastice şi muzică, mare cunoscător al istoriei şi culturii europene, Sir Sacheverell Sitwell a vizitat în 1937 România, ca invitat al familiei Callimachi. Timp de patru săptămâni a străbătut ţara, a fost în Transilvania, în Oltenia, în Delta Dunării, la Suceviţa şi Voroneţ, a cunoscut oameni, locuri, muzică, obiceiuri. Rezultatul acestei vizite este volumul „Roumanian Journey”, apărut la Londra în 1938, într-o ediţie de lux, cu zeci de fotografii în alb-negru, foarte frumoase, realizate de A. Costa, Richard Wyndham şi alţii. Fotografiile au fost păstrate şi în ediţia românească, apărută recent la Editura Humanitas, sub titlul „Călătorie în România”, prefaţă, traducere şi note de Maria Berza. Volumul este un excelent document despre România interbelică. Văzută cu ochii unui călător străin, România anului 1937 apare ca o ţară patriarhală, tradiţionalistă, încă nepoluată de modernitate.