Războiul stelelor va avea loc în mod sigur, însă nu va fi un război împotriva extratereştilor, aşa cum speră Paul Krugman să scoată economia mondială din recesiune în 18 luni, ci unul la fel de tehnologic între Apple şi Google. Gigantul internetului tocmai a reuşit o achiziţie de senzaţie menită a-l proteja împotriva proceselor din ce în ce mai numeroase pe tema drepturilor de proprietate intelectuală, cumpărând Motorola pentru 12,5 miliarde de dolari.

Motivul achiziţionării pare a fi războiul juridic dintre marile companii din domeniu pe tema drepturilor de proprietate. Motorola vine cu un capital deloc de neglijat în noua bătălie: 17.000 de tehnologii patentate şi 150 de milioane de device-uri vândute în lumea largă. De altfel, în ultimii ani, companiile au alocat din ce în ce mai multe resurse bătăliilor juridice în defavoarea celor de cercetare. Legiferarea drepturilor de proprietate intelectuală a ajuns la un asemenea nivel, cantitativ şi (anti)calitativ, încât inovaţia poate fi pusă în pericol. Piaţa se oligopolizează (se integrează pe verticală, în limbajul actorilor din domeniu, adica producţia de software şi hardware se unifică, cu posibilitatea excluderii celorlalţi producători de la achiziţionarea de software inovator, sub aripa ocrotitoare a legislaţiei).

Reacţiile au fost extrem de diverse: de la entuziasmul la apariţia unui concurent la Apple, până la deplângerea celorlalţi producători care folosesc sistemul Android (printre care recent lovitul pe tărâm juridic Samsung). Nokia crede că tranzacţia Google-Motorola va impusiona Microsoft?! Wall Street Journal susţine că Research in Motion (RIM) va avea de beneficiat de pe urma fuziunii?! Bloomberg în schimb afirmă că RIM este lăsat de acest deal în "no man's land".

Un singur lucru este sigur: tranzacţia a impulsionat pieţele bursiere americane şi japoneze. Motorola a terminat şedinţa de ieri de la New York cu un câştig de 55%.

Coborând din realitatea virtuală, din Financial Times descoperim nota de plată a BCE pentru shopping-ul de obligaţiuni junk ale Spaniei şi Itlaiei de săptămâna trecută: 22 de miliarde de euro. WSJ anunţă debutul dezbaterilor aprinse între Germania şi Franţa privind soluţia emiterii de eurobonduri, prin care se socializează iresponsabilitatea fiscală la nivelul blocului zonei euro, şi explică şi cum ar funcţiona acest mecanism.

Cum era de aşteptat, noul şef al FMI, franţuzoaica Christine Lagarde este extrem de ataşată de principiile de tipul "apres moi, le deluge", şi solicită măsuri de susţinere a creşterii economice pe termen scurt, în pofida crizei datoriilor suverane ce zguduie întregul occident.