Compania petrolieră sârbă Naft­na Industrija Srbije (NIS), controlată de grupul rus Gaz­­prom, este în negocieri avan­sate pentru cumpărarea primelor 40-50 de benzinării în mai multe loca­li­tăţi din centrul şi vestul ţării. În cursul acestui an, Gazprom îşi va crea astfel propria reţea de dis-tri­bu­ţie a carburanţilor, devenind un ju­că­tor important pe această pia­ţă. Pro­gramul de achiziţii se des­­fă­şoa­ră pe o perioadă de patru-cinci ani.
Grupul rus Gazprom va deţine în România, până la sfârşitul anului, mai multe staţii de distribuţie a carburanţilor, în acest moment pur­tându-se negocieri pentru achi­zi­ţia primelor benzinării în mai mul­te localităţi din vestul ţării şi din judeţele Sibiu şi Prahova. Ben­zi­nării controlate de Gazprom vor fi, în număr mai mic, şi în Moldo­va şi în unele locaţii din jurul Bucu­reş­tiului. Staţiile vor opera sub brandul NIS, au precizat pentru SFin sur­se din industria pe­trolieră, care au preferat să rămâ­nă anoni­me. Pri­mele tranzacţii vor ajunge cu­rând la Consiliul Concu­renţei, mo­ment în care vor fi cu­noscute lo­ca­ţiile şi volumul inves­ti­ţiilor bugetate pentru dezvolta­rea reţelei româneşti de benzinării.
Compania petrolieră sârbă NIS, controlată de grupul rus Gaz­prom, a transmis în luna mai o scrisoare de inten­ţie pentru preluarea reţelei de benzinării din România a grupului Rompetrol, care a de­clinat oferta. Preşedintele Rom­petrol, Saduokhas Mera­liyev, a declarat recent că „NIS ne-a făcut o ofertă pentru preluarea reţelei de benzinării din România“,  adăugând că grupul a declinat oferta, fără a preciza valoarea acesteia. În opinia reprezentanţilor Rom­pe­trol, oferta primită de la NIS este un indiciu al inten­ţiei Gazprom de a se extinde pe piaţa de profil din regiune. Rompetrol este al doilea jucă­tor ca mărime pe piaţa distri­buţiei de carburanţi din Ro­mâ­nia, după Petrom, cu o reţea de 800 de puncte de alimentare cu carburanţi, eva­lua­tă la 500-600 de milioane de euro. Potrivit oficialilor ka­zahi, Gazprom ar fi deja pre­zent pe piaţa de distribuţie a carburanţilor din România, prin unităţile Sun Petrol.

Ce presupune „planul B”
După ce kazahii au res­pins oferta de preluare, Gaz­prom a activat „planul B”, ca­re presupune achiziţia unor staţii de distribuţie a carburanţilor de la benzinarii particulari. Programul de achi­zi­ţie este întins pe cinci ani, doar anul acesta urmând a fi cumpărate între 40 şi 50 de astfel de unităţi. Grupul rus îşi va dezvolta operaţiunile din domeniul downstreem în Ro­mânia prin Naftna In­dus­­trija Srbije, firmă din Ser­bia la care a devenit acţionar ma­joritar în 2008. NIS a des­chis recent o reprezentanţă în Ro­mânia şi este posibil să înre­gis­treze curând şi o so­cietate comercială pentru a prelua operarea noii reţele. Birourile companiei vor fi în Bucureşti.
Foarte curând se vor în­cheia probabil negocierile cu primii opt proprietari parti­cu­lari, în urma parafării documentelor aceştia cedând companiei NIS un număr de 21 de benzinării. Potrivit informa­ţii­lor SFin, toate construcţiile achiziţionate vor fi demolate, pe locaţiile respective ur­mând a se reconstrui staţii mo­­derne de desfacere a car­bu­ranţilor. Tranzacţiile vor fi notificate Consiliului Concurenţei. In­ves­tiţiile în reconstrucţia unei staţii sunt estimate la o ju­mă­tate de milion de euro. Pri­me­le benzinării NIS, aparţinând Gazprom Neft, vor apărea în Cluj, Arad, Sibiu, Vaslui şi în jurul Capitalei.
Pe lângă benzinăriile preluate de la particulari, NIS se uită şi după terenuri bine po­ziţionate pe care urmează să construiască alte staţii.

Explorare în vestul Romåniei
NIS a început să dezvolte primul proiect pe piaţa ro­mânească abia la începutul acestui an, când a încheiat un acord cu firma canadiană East West Petroleum, pentru explorarea a patru blocuri pe­trolifere din vestul României, urmând să sape cel puţin 12 puţuri în aceste perimetre. East West Petroleum (EWP) a primit în concesiune perimetrele de la ANRM, acestea fiind situate în apropierea localităţilor Tria, Băile Felix (judeţul Bihor), Periam şi Biled (judeţul Timiş).
Conform acordului, NIS va finanţa toate lucrările, in­clusiv cele de foraj, revenindu-i 85% din drepturile comerciale. Subsidiara Gazprom Neft a plătit 525.000 de dolari canadieni către EWP, repre­zentând fondurile deja investite de canadieni în proiecte. EWP va păstra 15% din dreptu­rile comerciale pe cele patru blocuri. Companiile se vor concentra pe foraj conven­ţio­nal la mare adâncime şi pe ex­plorarea gazelor de şist.
Acordurile de concesiune trebuie ratificate de Guvern, iar vânzarea drepturilor de ex­plorare către NIS trebuie convenită şi aprobată de ANRM, după avizul Execu­ti­vu­lui, ca­re încă nu a fost dat.

Licenţe pentru gaze şi energie
România ar putea avea relaţii comerciale directe cu grupul rus Gaz­prom dacă ar oferi ceva la schimb, pentru a putea importa direct gaze din Federaţia Rusă la un preţ mai mic, a declarat re­cent Igor Sidorov, consilier economic al Ambasadei Rusiei la Bu­cu­reşti. „România n-ar obţine neapărat un preţ mai bun la gaze dacă s-ar elimina intermediarii, dar dacă ar oferi ceva grupului Gaz­prom, dacă ar face un pas înainte către Gazprom, ar putea“, a afirmat Sidorov, prezent la reuniunea miniştrilor eco­nomiei din statele membre ale Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre, care s-a desfăşurat în luna mai la Bucureşti.
Colosul energetic rus Gazprom ar putea însă opera fără interme-diari pe piaţa locală a gazelor naturale, după ce una dintre su-cursa­­lele sale, înregistrată în România, a obţinut licenţă de fur­ni­za­re. În 2009, cea mai mare companie de gaze naturale din lume a înregistrat la Bucureşti una din subsidiarele sale, Gaz­prom Mar­keting&Trading Limited (GM&T). De atunci, GM&T şi-a exprimat intenţia de a deveni activă pe mai multe com­po­nen­te ale pieţei locale de energie. În martie 2010, Gaz­prom Mar­ke­ting&Trading Li­mited a fost autorizată să tran­za­c­ţioneze şi electricitate pe Piaţa Centralizată pentru Contracte Bilaterale, o platformă administra­tă de OPCOM, unde opera­ţiu­nile au la bază licitaţii publice.