O eventuală criză mondială va o­coli România, aşa cum o făcea, în opinia guvernanţilor, şi în 2008. A­cesta ar putea fi rezumatul Stra­tegiei fiscal-bugetare a Guvernului pentru perioada 2012-2014. În condiţiile în care creşterea economică a Occidentului şchioapătă simţitor, bursele înregistrează cel mai ridicat ritm de scădere din 2008, iar criza datoriilor suverane a atins Franţa, PIB-ul nominal al României va creşte cu 37% până în 2014 (703 miliarde de lei faţă de 513 miliarde în 2010), înregis­trând creşteri reale miraculoase între 3,5-4% în 2012 şi 4,7% în 2014. Iar deficitul bugetar se reduce şi el spectaculos de la 4,1% în acest an la 2,2% în 2014.
În ultimii ani, documentele guvernamentale, fie că au fost ele Strategii fiscale, Pro­gra­­me de convergenţă sau pro­iecte de guvern au avut mai de­gra­bă de-a face cu „speranţele” gu­ver­nanţilor decât cu realitatea. Nici ultima Strategie fiscal-bugetară nu face excepţie. Documentul e plin de „măreţe idealuri”, nedublate însă nici de speranţa revenirii salariilor la nivelul dinaintea „amputării” cu 25%, nici de începerea efectuării plă­ţilor cuprinse în titlurile executorii având ca obiect drepturi de natură salarială obţinute în instanţă de personalul din sectorul bugetar. Docu­mentul este privit cu un ochi critic şi de Consiliul Fiscal, în a cărui opinie se precizează că „balanţa riscurilor în ceea ce priveşte politica fiscal-bu­ge­tară în anii următori înclină mai degrabă pe partea negativă (un de­fi­cit bugetar mai mare decât cel pro­iectat), chiar dacă activitatea econo­mică este proiectată să accelereze în­ce­pând cu 2012”. În acest context, în opinia Consiliului Fiscal, Strategia ar trebui să conţină un capitol separat care să evalueze riscurile ce pot afecta prognoza indicatorilor macroeconomici şi bugetari, precum şi „e­ventualele măsuri avute în vedere în ipoteza în care aceste riscuri se materializează, mai ales având în vedere recentele evoluţii de pe pieţele fi­nanciare internaţionale”.

Pe ce lume trăieşte Guvernul?
La ce se referă Consiliul Fiscal? În primul rând, la cadrul macroeconomic internaţional. Strategia fiscal-bugetară este construită pe un scena­riu al FMI (World Economic Out­look) redactat în urmă cu nu mai puţin de patru luni.
Guvernul României trăieşte în-tr-o lume în care „pentru anul 2011 se prevede o creştere a economiei glo­bale cu 4,4%, respectiv cu 0,2 punc­te procentuale mai mult faţă de previziunile din prognoza de toamnă, iar pentru anul 2012 ritmul de creş­tere economică va fi de 4,5%. PIB-ul la ni­vel de UE-27 pentru 2011 este estimat să-şi menţină ritmul de creştere la nivelul celui înregistrat în 2010, respectiv 1,8%, iar pentru anul 2012 se prevede o creştere economică de 2,1%. Pentru zona euro, se estimează o creştere economică de 1,6% în 2011 şi 1,8% în 2012”. Întâmplător, chiar în ziua în care Ministerul Finanţelor Publice (MFP) publica pe site Stra­tegia fiscal-bugetară, banca centrală a uneia dintre cele mai importante economii a lumii, Marea Britanie, re­vi­­zuia creşterea economică a Per­fi­dului Albion de la 1,8 la 1,4% în 2011. De la raportul FMI din aprilie multe s-au schimbat: de la criza datoriilor su­verane din Europa (care a atins, pe lângă Grecia, Portugalia şi Irlan­da, Italia, Spania şi, mai nou, Franţa) până la retrogradarea ratingului su­veran al Statelor Unite. Sistemul ban­­car internaţional şi pieţele de ca­pital se află sub o presiune nemaiîn­tâl­nită din 2008, iar aversiunea faţă de risc atinge cote alarmante. Cu toa­te acestea, ca şi în 2008, guvernanţii par a crede că o eventuală criză mondială va avea grijă să ocolească România.

Ţinta de deficit - dificil de atins
Chiar şi în ipoteza, total ştiin­ţi­fi­co-fantastică, în care scenariul Gu­vernului este corect, obiectivele asumate tot nu par credibile. Nici măcar Consiliului Fiscal. Acesta „consideră că atingerea ţintei de 3% conform ESA95 în 2012 este foarte dificil de realizat, cu atât mai mult cu cât textul Strategiei nu include o analiză a situaţiei financiare a companiilor de stat şi nu detaliază măsurile ce se in­tenţionează a fi luate pentru îmbu­nă­tăţirea acesteia şi nu cuprinde nici impactul estimat asupra deficitului bugetar. De altfel, deficitele în bază cash şi ESA95 nu coincid decât în 2012, în 2013 şi 2014 reapărând ecarturi de 0,1% şi respectiv 0,2% din PIB. Având în vedere şi evaluarea Comi­siei Europene, care estimează un deficit în baza ESA95 de 3,6% din PIB pentru anul 2012, Consiliul Fiscal con­sideră că măsuri suplimentare de consolidare fiscală ar putea fi ne­ce­sare pentru respectarea termenului 2012 ca dată-limită de ajustare a deficitului excesiv”, se precizează în opinia instituţiei, ce urmează a fi trimisă Parlamentului, odată cu Strategia Guvernului.
De altfel, SFin atrăgea atenţia încă din urmă cu două luni, într-un articol intitulat „Guvernul promite minuni în an electoral”, cu privire la imposibilitatea prevederii cuprinse în proiectul de Strategie fiscal-bugetară potrivit căreia deficitul bugetar pe cash ar urma să fie în 2010 egal cu cel pe ESA, cu alte cuvinte că Gu­ver­nul va elimina toate arieratele, de la nivel central, local, dar şi cele ale companiilor de stat. „Pentru ca de­fi­citul pe cash să fie egal cu cel pe ESA95 în 2012, ar însemna că toate aceste 30 de companii (cu arierate, monitorizate potrivit acordului cu FMI - n.r.) vor deveni brusc profita-bile sau că unele vor fi atât de pro­fitabile încât să acopere pierderile celorlalte. Situaţie mai mult decât utopică.” Opinie cu care se pare că FMI a fost de acord, din moment ce, potrivit u­nor surse guvernamentale, ultima va­­riantă a scrisorii de inten­ţie cu­prin­­de într-o notă un nivel al defici­tului pe cash de 2,8% din PIB şi pe ESA95 de 3% din PIB.

Salarii majorate din pix
Un alt element criticat de Con­si­liul Fiscal este capitolul referitor la scăderea cheltuielilor de personal cu 0,7% din PIB, fără a se prezenta  ipo­te­zele principale care fundamen­tea­ză această traiectorie - câştigul me­diu în sectorul bugetar şi numărul de personal avute în vedere în fie­ca­re an acoperit de Strategia fiscal-bu­ge­tară.
Veşti proaste primesc şi bugeta­rii. Noul proiect al Strategiei nu ofe­ră nicio informaţie cu privire la e­ventualele creşteri în 2012, fiind precizată doar „aplicarea etapizată a Le­g­ii-cadru nr. 284/2010, astfel încât prin majorări succesive ale salariilor de bază, soldelor/salariilor de func­ţie şi indemnizaţiilor lunare de înca­dra­re în plată să se ajungă la nivelul de salarizare stabilit conform anexe­lor la lege”, fără a fi menţionat care e procentul de creştere avut în ve­dere. Şi aici Consiliul Fiscal a avut de o­biectat, amintind Guvernului de pre­vederile Legii responsabilităţii fis­cal-bugetare (deja încălcate prin proiectul de rectificare bugetară), po­trivit cărora „nu se pot promova acte normative cu mai puţin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului Gu­vernului, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituţia Româ­ni­ei, republicată, care conduc la creşterea cheltuielilor de personal sau a pensiilor în sectorul bugetar”. Cu alte cu­vinte, ori anunţaţi din timp majorări de pensii şi salarii şi vă asumaţi nea­tingerea ţintei de deficit, ori, dacă nu le anunţaţi, nici nu le mai faceţi.

Deciziile instanţelor nu apar În Strategie
O altă obligaţie a Guvernului de care nu se pomeneşte în Strategie şi nici nu este cuprinsă în bugetul de personal, care urmează a se majora cu 5% în 2012, este aceea a plăţii sala­ri­ilor pentru care au fost obţinute titluri executorii, amânată deja în repetate rânduri de Executiv. Suma aferentă titlurilor executorii obţinu­te de personalul bugetar până la 31 de­cembrie 2010 se ridică la 7,4 mi­liar­de de lei (exclusiv inflaţia), iar cadrul normativ în vigoare prevede plata eşalonată a acestei sume pe o perioadă de trei ani începând cu a­nul 2012, când ar trebui plătită o tranşă de 34% din suma totală (inclusiv inflaţia) - 3 miliarde de lei, reprezentând 0,5% din PIB.

Fără tichetele de masă, prime şi angajări
Guvernul va sista până în anul 2014 acordarea tichetelor de masă, cadou şi de vacanţă pentru angajaţii din instituţiile publice, va bloca şi anul viitor acordarea de premii pentru bugetari şi va continua sistemul de compensare doar cu ore libere a muncii prestate în afara timpului normal de lucru.
Politica de blocare a angajărilor în sistemul public, prin ocuparea unui singur post din şapte vacantate, va fi menţinută atât anul viitor, dar şi în 2013, tot până în 2014 urmând să fie extinsă şi interdicţia de achiziţionare de autotu­risme, mobilier şi aparatură birotică pentru instituţiile publice. În acelaşi timp, valoarea de referinţă corespunzătoare coeficientului de ierarhizare 1,00 afe­rent grilei de salarii pentru sectorul bugetar va fi îngheţată anul viitor la va­loarea de 600 de lei, precizează Strategia fiscal-bugetară. Prin blocarea ocupării posturilor vacante în sistemul public Guvernul estimează economii la cheltuielile de personal de 1,72 miliarde de lei în 2012 şi 1,99 miliarde în 2013. Economiile estimate din sistarea tichetelor de masă, cadou şi de vacanţă sunt de 9,1 miliarde de lei în 2012 şi 9,6 miliarde în 2013.

Sistem „echitabil“ de impozitare a proprietăţilor
Guvernul va modifica sistemul de impozitare a clădirilor, terenurilor şi mijloa­ce­lor de transport şi va impune un nou mecanism de calcul care să permită majorarea veniturilor colectate din această sursă cu peste un miliard de lei în următorii trei ani. Intenţia autorităţilor este de a modifica legislaţia fiscală în sensul identificării unui sistem „echilibrat, echitabil şi funcţional“ în cazul clădirilor, terenurilor şi mijloacelor de transport.
Pe baza acestui nou sistem, Guvernul anticipează majorarea veniturilor atrase din această sursă de la 4 miliarde de lei în 2011 la 4,3 miliarde în 2012, 4,5 miliarde în 2013 şi 5,1 miliarde în 2014.