După recoltarea a peste 80% din culturile de grâu se poate estima faptul că producţia din acest an va depăşi nivelul de 6 milioane de tone, existând un disponibil de export de cel puţin două milioane de tone. Chiar dacă preţurile de pe pieţele externe nu sunt în momentul de faţă extrem de atractive, producătorii pot încasa sume importante de pe piaţa internă, unde grâul se vinde cu 0,65-0,7 bani pe kilogram faţă de 0,4-0,5 bani cu un an în urmă.
Producţia obţinută la hectar în acest an, pentru toate culturile de păioase, este peste media ultimilor zece ani, exclusiv din cauza condiţiilor clima­tice favorabile, pe care România nu le-a mai avut de multă vreme. In­troducerea taxării inverse, la cereale, precum şi Programul „Primul Siloz” au eliminat mare parte din evaziunea fiscală care se producea încă de la recoltat, reuşind, de asemenea, să menţină pe piaţă un preţ atractiv pentru producători. Cu toate că la bur­sele din Europa şi America, preţul grâului oscilează foarte puternic de la o săptămână la alta, producătorii din România au şanse reale de a-şi vinde grâul pe piaţa in­ternă la preţuri care le permit rea­lizarea de profit, după mulţi ani de pierdere. Spre deosebire de anii tre­cuţi, nu numai recolta se arată mai mare, ci şi calitatea grâului este una foarte bună, astfel că mare parte din recoltă poate lua drumul panifica­ţiei. De asemenea, creşterea cererii de proteină, îndeosebi în ţările Asiei, au făcut ca şi grâul furajer să se vân­dă foarte bine pe pieţele internaţio­na­le, o altă oportunitate ce a fost va­lorificată de fermierii români. Cu toate că este încă prea devreme pentru a vorbi de un preţ avantajos la ex­port, până nu se raportează produc­ţiile din Ucraina, Rusia sau Franţa, se poate observa un interes foarte ridicat din partea fondurilor străine de investiţii de a-şi plasa banii în produsele agricole. Spre e­xemplu, săptămâna trecută, un ase­menea fond de investiţii a contractat de pe bursa din Londra aproape toată producţia de grâu a Marii Britanii.

Fondurile de investiţii se orientează spre agricultură
La noi, cel puţin deocamdată, nu s-au înregistrat cumpărări masive în această perioadă, grâul fiind direc­ţio­nat către unităţile de depozitare în aşteptarea unor oferte mai tentante. Dacă vorbim de o producţie de aproape 7 milioane de tone, la grâu, la preţurile actuale de pe pieţele ex­terne valoarea acesteia ar depăşi ni­velul de două miliarde de dolari. Chiar dacă şi la porumb sau legume se anunţă producţii mai ridicate decât anii trecuţi, totuşi, contribuţia agriculturii la creşterea Produsului Intern Brut este evaluată undeva în jurul a 0,3 puncte procentuale. O e­vo­luţie bună ar putea să aibă şi co­merţul extern cu produse agroali­men­tare, care în cazul unui disponibil de export la grâu, porumb şi floa­rea-soarelui, ar putea duce la o echilibrare a balanţei de plăţi, care este încă deficitară în momentul de faţă. Datele făcute publice, pe primele pa­tru luni ale anului, indică livrări la extern de 947 milioane euro, faţă de 610 milioane de euro anul trecut, şi importuri de 1,4 mili­arde euro, faţă de 1,16 miliarde euro, în aceeaşi pe­rioadă a anului 2010. Noua recoltă va schimba şi mai mult balanţa de plă­ţi, în favoarea ex­por­turilor, acest lu­cru depinzând însă de poziţia pe pie­ţele externe a ma­rilor producă­tori de cereale din Eu­ro­pa şi America.

BalanŢa comercială se apropie de echilibru
Deficitul comercial în perioada 01.01-30.04 a anului 2011 a fost de 462,5 milioane euro, în scădere cu 91,3 milioane euro, reprezentând o reducere de 16,4% faţă de valoarea înregistrată în perioada corespun­zătoare a anului 2010.
Această reducere a deficitului comercial în perioada 01.01-30.04 a anului 2011, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2010, se datorează în principal creşterii cu 55,2% a exporturilor, în timp ce importurile au înregistrat o creştere  de 21,1%.
Uniunea Europeană este principalul partener în comerţul agricol al României. Astfel, în perioada 01.01-30.04. a anului 2011, exporturile de produse agroalimentare către a­ceas­tă destinaţie au avut o pondere va­lorică de 77,1%, iar importurile din sta­tele membre UE au deţinut o pondere de 80,3%. În perioada 01.01-30.04.2011, valoarea exporturilor de produse agroalimentare a fost de 947,3 milioane euro, înregistrând o creştere de circa 55,2% faţă de ace­eaşi perioadă a anului 2010. Această creş­tere majoră a exporturilor s-a da­torat creşterii cu 63,8% a exporturilor către ţările UE, precum şi creşterii cu 31,7% a exporturilor de produse agroalimentare către ţări din afara Uniunii. Exportul de porumb deţine o pondere de 18,5% din valoarea totală a exporturilor, fiind urmat de tutun şi ţigări (14,4%), seminţe de floa­rea-soa­re­lui (13,0%), ulei de floa­rea-soarelui şi soia (6,1 %), carne de pasăre (4,3%) şi grâu(3,6%). Valoa­rea totală a importurilor în perioada 01.01-30.04 a anului 2011 a fost de 1.409,8 milioane euro, înregistrând o creştere de cir­ca 21,1% faţă de ace­eaşi perioadă a anului 2010. Această majorare a importurilor s-a datorat creşterii cu 21,0% a importurilor din UE şi cu 21,4% a im­porturilor din state terţe.

Recolta la zi
Conform ultimelor date prezentate de Ministerul Agriculturii la orz au fost recoltate 758.000 tone, peste cele 712.000 tone estimate, la grâu şi secară au fost realizate 5,79 milioane tone, de pe 83% din suprafaţă, faţă de 6,71 milioane tone estimate pe întreaga suprafaţă. Pentru orzoaica de toamnă au fost obţinute 310.000 tone, pe 98% din suprafaţă, faţă de producţia de 278.000 tone estimată pe toată suprafaţa, iar la orzoaica de primăvară recolta a totalizat 155.000 tone, de pe 43% din suprafaţă, faţă de 368.000 tone estimate pe întreaga arie cultivată. Ovăzul a avut o producţie de 80.000 tone, de pe un sfert din terenuri, estimarea pe întreaga suprafaţă fiind de 300.000 tone. În ceea ce priveşte rapiţa pentru ulei au fost extrase 748.000 tone, faţă de 646.000 tone estimat. Totodată, potrivit unui raport MARS Bulletin al Joint Research Centre din cadrul Comisiei Europene, prezentat săptămâna trecută, producţia la hectar obţinută în acest an în România este peste media ultimi­lor cinci ani pentru majoritatea culturilor, iar grâul, orzul şi cartoful depăşesc cu mult randamentul de anul trecut.