Electrica ar putea scăpa de insolvenţă dacă FMI va pune piciorul în prag şi va forţa Guvernul să achite restanţele acumulate de compania de stat CFR. Dacă furnizorii privaţi îşi permit să ameninţe voalat sau să pună condiţii, operatorul de stat trebuie să tacă şi să execute. Ar putea un management privat la Electrica şi CFR să stingă acest conflict mocnit între firme? Răspunsul ar fi mai degrabă nu, întrucât legea interzice oprirea curentului pentru CFR. Nici FMI nu are pârghii pentru a rezolva această „anomalie fără soluţii”.
Societatea de stat Electrica este de aproape un an la frontiera insolvenţei, filia­lele de furnizare a electri-cităţii aflânduse într-o situaţie fi­nanciară extrem de dificilă, ca ur­ma­re a pierderilor generate de ne­plata unor datorii de circa 170 de milioane de euro de către transpor­tatorul feroviar aflat în subordinea Ministerului Transpor­turilor. Po­tri­vit legii, serviciile neachitate se transformă, după o anumită peri­oadă, în pierderi, iar dacă mi­nusul egalează jumătate din valoa­rea ac­ti­velor, se declară insolvenţa. Banii nu pot fi recuperaţi, întrucât debi­torul este controlat tot de stat şi se află sub umbrela unei hotărâri de guvern (HG) care împiedică decuplarea acestuia de la reţea.
Şi ceilalţi operatori din sectorul energetic care livrează CFR-ului curent electric sunt însă în aceeaşi situaţie. Datoriile către ENEL în contul energiei livrate au ajuns în luna iulie la 187 de milioane de euro. Anul trecut, datoriile firmei de stat către E.ON depăşiseră 140 de milioane de lei. Situaţia a ajuns într-un punct în care nici măcar analizele FMI nu pot oferi o soluţie. Potrivit Silviei Vlăsceanu, directo­rul general al Asociaţiei Compa­niilor de Utilităţi din Energie, care a participat în luna mai la o în­tâlnire cu reprezentanţii Fondului în care s-a discutat chiar această spe­ţă, „nici ei nu pot oferi soluţii pentru această anomalie”.

Ce poate face Electrica
„De când am făcut propunerile de recuperare a creanţelor, pentru evitarea intrării în insolvenţă (oc­tombrie 2010 - n.r.) nu s-a luat nicio măsură. Ni s-a promis că spre finalul lunii iulie, după vizita delegaţiei FMI, se va regla situaţia”, a precizat pentru SFin Ioan Folescu, directorul societăţii Electrica. Com­pania a făcut şi un plan de recupe­rare a creanţelor, pentru evitarea intrării în insolvenţă. Prima soluţie luată în calcul este cesiunea acestor creanţe, prin organizarea unei licitaţii în urma căreia să fie selectat „recuperatorul”. O altă variantă este executarea silită a activelor care nu intră la capitolul siguranţă naţională. Electrica susţine şi ini­ţie­rea unei HG prin care active/a­faceri ale debitorilor să iasă din „zona neîntreruptibilă”, astfel în­cât să poată fi sistată furnizarea a-tunci când aceştia nu plătesc. Pen-tru stingerea datoriilor au fost propuse şi circuite de compensare: fie companiile debitoare să primească subvenţii „ţintite” pentru plata energiei, fie Electrica să nu mai plă-tească dividende statului, echivalente cu creanţele neîncasate.
Toate propunerile au fost înaintate ministrului economiei, Ion Ariton, de mai bine de o jumătate de an, dar acesta nu a avut curajul să aprobe nicio măsură. CFR nu a respectat planurile de reeşalonare, nu a făcut nici măcar plăţile la zi, iar executarea silită nu a putut fi făcută decât pentru anumite spaţii, fiindcă este în sistemul siguranţei naţionale.

Ce au făcut operatorii privaţi
Nici operatorii privaţi nu au pu­tut recupera creanţele aferente energiei livrate. „Deocamdată nu au fost găsite soluţii de recuperare a acestora”, a declarat directorul ge­ne­ral al Enel România, Luca D’ag­nese, la o conferinţă de presă. „Una dintre cele mai mari provocări ale Enel în România este reprezentată de datoriile CFR, care au ajuns la 187 de milioane de euro şi continuă să crească“, a afirmat D’agnese. Po­tri­­vit oficialului ENEL, datoriile CFR către cele trei filiale de distri­buţie a energiei deţinute de grupul italian în România cresc în medie cu 30 de milioane de euro. „CFR ne cauzea­ză pierderi, iar acestea ne-ar putea împiedica să ne dezvoltăm“, a ameninţat voalat D’agnese, ară­tând că Enel ia în calcul toate variantele posibile pentru recuperarea datoriei de la CFR. Opţiunile sunt însă limitate.
O cale mai sigură de recuperare a debitelor CFR a găsit însă grupul german E.ON, care a cumpărat de la stat, în 2005, fosta Electrica Mol­dova. Grupul şi-a anunţat intenţia de a cumpăra pachetele minoritare de acţiuni deţinute de compania de stat Electrica la companiile E.ON Moldova Distribuţie şi E.ON Mol­dova, dar cu condiţia plăţii de către CFR a datoriilor la energie, care treceau de 150 de milioane de lei la finele anului trecut. În februarie 2011, E.ON a anunţat însă că a identificat împreună cu statul român „o soluţie pentru recuperarea crean­ţelor considerabile faţă de CFR, be­nefică pentru toate părţile implica­te şi care nu a necesitat niciun efort din partea bugetului de stat. Prin urmare, E.ON şi-a redus creanţele care trebuiau recuperate de la CFR de la 153 de milioane de lei la 25 de milioane de lei”. Soluţia-minune nu a fost dată publicităţii şi este probabil legată de negocierile pentru preluarea pachetelor minori-tare, care s-au prelungit, şi de dividendele neachitate către firma de stat Electrica.

Cu sau fără management privat?
Ar fi, în acest caz, managementul privat în companiile de stat Electrica şi CFR o cale pentru normalizarea relaţiilor cu furnizorii de electricitate ai firmei de transport feroviar? Puţin probabil. CFR a ră­mas un consumator captiv, care cumpără energie mai scumpă fără a-şi putea alege furnizorul. Pentru a putea contracta direct energia e­lectrică necesară, compania trebuie să-şi achite întâi datoriile pe care le are la furnizorii de energie electrică. Ceea ce nu s-ar întâmpla nici cu manageri privaţi, fără un ajutor din partea statului, tradus prin a­chitarea unei facturi de o jumătate de miliard de euro de la bugetul statului. Ceea ce, în condiţiile ac­tuale, ţine de domeniul SF.
Cât despre rolul managementului privat al societăţii Electrica în recuperarea creanţelor, directorul acesteia pune punctul pe i: „Ceilalţi furnizori de energie sunt privaţi. De ce nu reuşesc să încaseze factu­ri­le restante de la CFR?”. Mai mult, Ioan Folescu spune că şi un mana­ger de stat, dacă ar avea mână li­be­ră, ar putea face minuni. „Daţi-mi voie să conduc în stil privat E­lec­trica şi aduc în societate 200-300 su­te de milioane de euro în ur­mă­toa­rele două luni. Cât timp nu am voie să întrerup, dau energie gratis, ni­meni nu se grăbeşte să o plă­teas­că”, a conchis directorul Electrica.