După ce a cheltuit de la bugetul de stat 2,342 miliarde de lei în 2009 şi 1,482 mili­arde de lei în 2010, pentru disponibilizarea a peste 3.000 de angajaţi din sectoarele amintite, Guvernul mai pune la bătaie încă 25 de milioane de lei pentru ultima „curăţenie” convenită cu Fondul Monetar Internaţional. Situaţia celor opt companii din subordinea Ministerului Economiei, monitorizate de FMI, este însă departe de a fi rezolvată doar prin concedieri de personal.
Aşa cum anticipam încă de anul trecut, când au fost eliminate o mare parte din subvenţiile pentru activitatea de mine­rit, companiile-problemă din subordinea MEC au rămas cele două mari societăţi miniere (CNH Petroşani şi SNLO Oltenia), la care se adaugă Termoelectrica, ele acumulând datorii către bugetul statului de aproape trei miliarde de euro. În ciuda faptului că s-a angajat în Acordul cu FMI şi Comisia Europeană, încă din 2009, să reducă pierderile acestor societăţi, Guvernul nu a reuşit acest lucru, motiv pentru care se vede obli­gat să taie încă o dată în carne vie. Dispo­ni­bilizărilor deja anunţate le vor urma închiderea unor capacităţi de producţie, atât pe partea de minerit, cât şi pe cea de producere a energiei electrice, respectiv scoaterea la vânzare a unor ac­tive neviabile în scopul reducerii arieratelor. Săp­tămâna aceasta, Ministerul Economiei şi Con­s­iliul Concurenţei vor trimite Comisiei Eu­ropene (CE) o notificare oficială privind restructurarea Companiei Naţionale a Huilei (CNH Petroşani), proiect care include închiderea de mine şi disponibilizarea a aproape 1.000 de angajaţi. „Am trimis Comisiei în 15 mai o prenotificare privind restructurarea CNH, iar săptămâna viitoare vom înainta notificarea oficială“, a de­clarat Sorin Găman, şeful Direcţiei pentru resur­se minerale din Ministerul Economei. Proiectul de restructurare a CNH, companie ale cărei da­torii către bugetul de stat se ridică la 1,2 miliarde de euro, vizează închiderea a trei din cele şapte mine şi disponibilizarea a aproape 1.000 din cei 8.800 de salariaţi.

Un protocol pentru ajutoare
Proiectul strategiei energetice pentru perioada 2012-2030 acordă sectorului de minerit o im­portanţă secundară în activitatea de producere a energiei electrice, în ciuda faptului că România dispune de resurse care ar putea asigura consumul pentru încă 50 de ani la lignit şi peste 100 de ani la huilă. Nu întâmplător, în scrisoarea de intenţie semnată cu Fondul Monetar Internaţio­nal, Guvernul nu s-a angajat să eficientizeze ac­ti­vitatea din minerit, ci s-o reducă drastic sau chiar să lichideze anumite capacităţi. Confuzia care dom­neşte la nivelul Ministerului Economiei în privinţa celor trei companii, care au datorii de aproape trei miliarde de euro, reiese şi din ultima întâlnire cu sindicatele din Valea Jiului, unde nu s-a pus problema eficientizării activităţii, ci doar aceea a acordării de ajutoare pentru mine­rii şi energeticienii ce urmează a fi disponibilizaţi. Liderii sindicatelor din Valea Jiului şi mi­nis­trul economiei, Ion Ariton, au convenit, săptă­mâna trecută, includerea ajutorului de stat pentru închiderea minelor neviabile la rectificarea bugetară, precum şi acordarea de plăţi compensatorii şi facilităţi pentru pensionarii minieri. Măsurile au fost prevăzute într-un protocol încheiat de liderii sindicatelor din Valea Jiului cu ministrul economiei, Ion Ariton, şi cu directorul general al Companiei Naţionale a Huilei, Con­stan­tin Jujan. Restructurarea sectorului minier din România a început încă din 2003, conform unei strategii care trebuia să-şi încheie ciclul încă de anul trecut. În anul lansării strategiei de re­structurare, în industria minieră mai lucrau pes­te 68.000 de persoane, într-un număr de 120 de mine şi cariere, aflate în componenţa a 12 agenţi economici. Astăzi, numărul angajaţilor nu depă­şeşte cifra de 20.000.

Praf în ochii sindicatelor
O altă confuzie în spatele căreia Ministerul Eco­nomiei îşi ascunde de fapt lipsa de strategie este cea legată de înfiinţarea celor două compa­nii energetice naţionale, care ar urma să salveze ce a mai rămas din activitatea de minerit din Ro­mânia. Cum procesul de înfiinţare a companii­lor energetice este întârziat cu aproximativ doi ani, fiind blocat şi în instanţă, ministerul a creat o alternativă cel puţin la fel de fantezistă ca pri­ma, respectiv înfiinţarea a două companii ener­ge­tice mai mici, din care să fie excluse Hidro­electrica şi Nuclearelectrica, dar care să întreţină speranţa sindicatelor miniere. Complexul Ener­getic Hunedoara va fi format din termocentra­lele Paroşeni şi Mintia şi de minele considerate viabile din Valea Jiului. Complexul Energetic Oltenia ar urma să fie compus din SNLO şi termocentralele Craiova, Turceni şi Rovinari. Nu este exclusă şi închiderea unor mine din bazi­nul Olteniei, precum şi închiderea exploatării ce apar­ţine Complexului Energetic Turceni. For­ma­rea celor două complexuri energetice a fost avan­sată de Guvern ca alternativă de restructurare a sistemului energetic naţional şi, cel puţin în aparenţă, pare a fi agreată de FMI. Ni­meni nu explică însă cât de rentabile pot fi cele două companii, în condiţiile în care, luate separat, toate en­tităţile amintite sunt pe pierdere. Directorul Sorin Găman spune că Electra şi Hi­droener­ge­ti­ca „este probabil” să nu mai fie înfiinţate, în timp ce ministrul Ion Ariton susţine contrariul. Aşa a apărut alternativa „intermedia­ră” de creare a complexurilor energetice Olte­nia şi Hunedoara, pentru înfiinţarea cărora nu s-a făcut însă niciun pas. Paradoxal, în protoco­lul semnat de Minis­te­rul Economiei cu sindica­tele din minerit se precizează că până în 30 no­iembrie vor fi demarate procedurile de înfiin­ţare a Complexului Ener­ge­tic Hunedoara, iar până în decembrie ar trebui rezolvată situaţia arieratelor CNH Petroşani prin procedurile pre­văzute de lege pentru vânzarea activelor şi in­cluderea acestora în Complexul Energetic Hu­ne­doara. Praf în ochii sindicatelor.

O altă promisiune care nu va fi respectată
Ministerul Economiei va majora cu 10% capitalurile Hidroelectrica şi Nuclearelectrica prin ofertă publică primară şi va vinde câte 15% din acţiunile Transelectrica  şi Transgaz  până la sfârşitul anului în curs prin ofertă publică secundară. „Pentru Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, pentru generarea de investiţii suplimentare considerabile, se va demara procesul de majorare de capital cu 10% prin oferta publică primară (IPO). Se continuă programul de vân­­zare a 15% din pachetul de ac­ţiuni la Transelectrica şi Trans­gaz. Pro­cesul SPO (ofertă publică secundară - n.r.) este programat a se fina­liza la sfârşitul anului 2011. Pentru Romgaz va avea loc listarea la Bursa de Valori Bucuresti şi vânzarea pa­che­tului de 15% din capitalul social“, se arată într-un comunicat al Minis­te­rului Economiei, acţionarul majo­ri­tar al companiilor menţionate.
Instituţia nu precizează data de lansare a ofertelor de vânzare a ac­ţiunilor Hidroelectrica şi Nuclear­elec­­trica, companii care asigură îm­preună aproximativ 40% din produc­ţia de electricitate din România. De asemenea, Ministerul Economiei pre­cizează că va relua în prima par­te a anului viitor oferta de vânzare a 9,84% din capitalul OMV Petrom, după ce operaţiunea derulată în lu­na iulie a eşuat.

Şi stocurile sunt mai scumpe
Asigurarea stocurilor de materii prime pentru producţia de electricitate şi căldură pe perioada de iarnă va costa 5,69 miliarde de lei (1,35 mi­liarde de euro), cu 34% peste costu­rile din iarna precedentă, estimează Ministerul Economiei.
Stocurile vor fi constituite de producătorii de energie electrică şi termică deţinuţi de Ministerul Eco­no­miei, precum şi de cei aflaţi în sub­ordinea autorităţilor locale, se ara­tă în nota de fundamentare a unui proiect de Hotărâre de Guvern elaborat de instituţie. Asigurarea stocurilor a costat 4,25 miliarde de lei în iarna 2010-2011. În perioada cu­­prinsă între octombrie 2011 şi martie 2012 producţia de electricitate va creşte cu 3,5%, potrivit esti­mărilor, faţă de perioada similară a anului trecut, la 34 TWh. De asemenea, costul preliminat al reparaţiilor uni­tă­ţilor de producţie a energiei din companiile de stat în perioada de iarnă se ridică la 485 de milioane de lei. Programul de iarnă este coordonat de Ministerele Economiei şi Ad­ministraţiei şi Internelor, precum şi de autorităţile judeţene şi lo­cale care au în subordine centrale electrotermice.