DNA, liantul majorităţii parlamentare

Luna iunie. Vreme instabilă. Preşedintele stabil şi jucător anunţă la postul public de radio şi la televiziunea favorită că s-a săturat de fi­ţele ma­ghiarilor. Că vor plăti pentru că se o­pun viziunii sale privind regionalizarea, votul prin corespondenţă şi alte iniţiative numai bune de scos Ro­mâ­nia din mlaştina econo­mică. Ca să fie totul foarte clar, preşedintele Băsescu l-a şi nominalizat pe ministrul mediului, Laszlo Borbely, ca unul dintre personajele de care este nemul­ţu­mit. Toţi cunoscă­torii şi-au spus atunci, mai în glumă, mai în se­rios: să vezi că marinarul ha­leşte maghiarul. N-am avut prea mult de aşteptat. Furia prezidenţială s-a transformat peste noapte într-un scandal de corupţie. Pumnul de fier din mănuşa de ca­tifea politică, aceeaşi Di­recţie Naţională Anti­co­rupţie. În ciuda avertismentului şi antepronunţării preşe­dintelui, liderii UDMR au fost luaţi prin surprin­de­re. Descinde­rea procurorilor în apartamentul presupus a fi renovat pe şpa­gă s-a produs mai rapid decât îşi inchipuiau ei. Atât Marko Bela, cât şi Kelemen Hunor şi chiar Laszlo Borbely au scâncit slăbuţ şi fără vlagă poezia cu „avem încredere în justiţie, nevinovăţie, nu justiţiei la TV“. Un singur par­la­mentar UDMR, Peter Lakatos, a vorbit des­chis despre deschiderea sezonului de vânătoare pentru politicieni maghiari, ţintaşul fiind chiar Traian Băsescu.
Oricâtă anticorupţie ai vrea să crezi că există în demersul DNA, faptul că liderul naţiunii a in­dicat pe cine suferă şi pe cine nu, ameninţând că „vor plăti“ cei care se opun ideilor sale, concluzia tot acolo este. Anume, la comandă politică, presiune ne-democratică şi un şantaj cu anchete fabricate pentru obţinerea unor re­zultate politice. UDMR este strâns în corzi de pumnii Cotrocenilor. Drama pentru ei n-are nuanţă politică însă, dimensiunea financiară e mult mai importantă. Majoritatea liderilor a-ces­tei formaţiuni au combinaţii de mare succes financiar, generate de faptul că sunt la pu­tere. Drept pentru care sunt în faţa unei decizii imposibile: acceptăm în ciuda voinţei noastre ce impune prin forţă Traian Băsescu şi ră­mâ­nem cu privilegiile ori ieşim de la guvernare, îl dăm jos pe Boc, facem anticipate şi mergem încă 4 ani cu USL la guvernare? Varianta a doua le-ar cam conveni, dar nu ştiu câţi dintre ei mai apucă acest interesant obiectiv în libertate, dat fiind faptul că preşedintele şi şeful DNA rămân pe loc. Această instituţie a statului de drept, prin dosarele întocmite la ordin politic, rămâne un liant al coaliţiei majoritare de râsu’-plânsu’.
Uitasem ceva: ţara. Ea are aceleaşi grave pro­bleme, se anunţă un nou val năprasnic de cri­ză economică şi financiară. Ceea ce contează acum este răfuiala din interiorul puterii. Oa­menii pot să mai rabde nemulţumiţi, să fie concediaţi, bolnavi şi austeri. Cât timp supor­tă, asta le e soarta. Poate chiar mai rău. Peste 80% spun că ţara merge într-o direcţie greşită. Loc ar mai fi...