Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) a trimis o adresă tuturor firmelor din portofoliu, cărora le-a recomandat să facă o radiografie a activităţii directorilor. Următorul pas este plafonarea salariilor câştigate de colaboratorii directorilor generali, care conduc societăţile printr-un mandat semnat cu ministerul. Despre introducerea managementului privat, firmele de stat nu ştiu mai nimic.
La sfârşitul lunii trecute, MECMA a transmis societă­ţi­lor comerciale aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea ministerului Adresa nr. 2982/26.06.2011, prin care solicita Consiliilor de Administraţie să facă o „analiză a modului de organizare a activităţii directorilor în privinţa de­legării de competenţe şi atribuţiilor acestora”. Iniţial, în contextul în care se vorbea despre introducerea mana­gementului privat în firmele de stat, s-a crezut că acesta ar fi primul pas făcut de autorităţi în scopul schim­bării modului de conducere a fir­me­lor de stat. Adevărul este însă altul. Iniţiativa ministerului urmăreşte plafonarea veniturilor acestor directori la nivelul salariului unui secretar de stat. O veste rea pentru armata directorilor aliniaţi în spatele managerilor cu contract de mandat din firmele de stat, dar care au salarii de două-trei ori mai mari decât aceştia.

Baronii din firmele de stat
Site-ul Agenţiei Naţionale de Inte­gri­tate, care afişează şi declaraţiile de avere ale directorilor din societăţile controlate de stat, pare să dea drepta­te Executivului. Hidroelectrica, et­a­lo­nul de profitabilitate al Guvernului, are nu mai puţin de 16 directori cu sa­larii mai mari decât ale managerului. În condiţiile în care anul trecut au fost plafonate salariile directorilor generali din companiile de stat la ni­ve­lul remuneraţiei încasate de secretarii de stat (4.600 de lei net, lunar), câştigurile conducerii executive a societăţii Hidroelectrica par exorbitante. Spre exemplu, Eugeniu Tăna­se, director al Diviziei Economice şi Comerciale din cadrul companiei, a avut un venit anual de 217.489 de lei, ceea ce indică un salariu lunar de peste 18.000 de lei, de trei ori mai ma­re decât al şefului său, Constantin Tri­henea, instalat anul acesta la câr­ma firmei de stat. Directorul econo­mic Iosif Georgeta a ridicat de la ca­sie­rie 198.722 de lei, George Lavinius Asan, director de furnizare - 179.866 de lei, Ioan Sima, director de mentenanţă - 150.709 lei, Gheorghe Goran, director comercial - 150.176 de lei, Dra­goş Zachia-Zlatea, director gene­ral adjunct, a încasat 148.946 de lei, Dumitra Mereuţă, director al Direc­ţiei sistem management integrat - 120.505 lei, iar Manuela Horvath, director strategie şi cooperare internaţională - 100.934 de lei.
La Transelectrica, Romgaz şi Trans­gaz se regăsesc aceleaşi salarii uriaşe pentru o firmă de stat. Dacă Transgaz are 19 directori pe lângă ma­nager, la Romgaz „doar” 7 directori îl ajută pe Marcel Piteiu să ia cele mai bune decizii. Lucian Stancu, di­rectorul general adjunct, a încasat anul trecut din salarii 354.426 de lei, de patru ori mai mult decât şeful său, iar Kramer Alpar, directorul departamentului de vânzări gaze, a înscris în declaraţia de avere salarii de 203.622 de lei de la Romgaz. Dumitru Gheor­ghe Rotar, director al diviziei explorare-producţie, a câştigat 175.170 de lei din salarii, Mircea Lupu, directo­rul departamentului tehnic-investiţii - 169.623 de lei, Marius Veza Leonte, directorul departamentului econo­mic - 185.195 de lei, iar Francisc Toth, director general adjunct - 178.079 de lei. Şi la Transelectrica se câştigă bi­ni­şor pe poziţia de director: Octavian Lohan, director general adjunct, şi-a înscris în declaraţia de avere suma de 238.141 de lei din salarii, iar Ciprian Diaconu şi Corneliu Ene, de asemenea adjuncţi, au încasat câte 181.603, respectiv 135.228 de lei. Electrica are 9 directori şi, potrivit managerului Ioan Folescu, salariile acestora nu sar de 10.000 de lei lunar. Exemplele pot continua cu celelalte companii de stat, cel mai cunoscut caz fiind al di­rectorului TAROM, Ruxandra Bru­ta­ru, care a preferat să-şi dea demisia din funcţia de director general, unde câştiga 4.600 de lei lunar, pentru a deveni director general adjunct în com­panie, cu un salariu lunar de 15.000 de lei.

Decizia, la latitudinea Consiliilor de Administraţie
„Delegarea competenţelor dinspre Consiliile de Administraţie, pen­tru anumiţi directori, aşa cum este delegat acum directorul gene­ral, are drept scop plafonarea salarii­lor acestora la nivelul secretarilor de stat”, au precizat pentru SFin surse din minister. Aceştia aveau venituri mult mai mari decât managerii, deşi nu mun­ceau mai mult decât ei şi nici responsabilităţi mai mari nu aveau. În vii­tor, toţi directorii vor avea mandat şi vor fi numiţi prin ordin al ministrului. Acest sistem a mai fost folosit în urmă cu trei ani, când toţi directorii din companiile de stat aveau mandat, însă atunci sa­lariile acestora gravitau în jurul sumei de 25.000 de lei lunar.
Pe noul model ce va fi implementat de MECMA, directorii vor avea mandat, însă veniturile vor fi plafonate. Au existat unele voci care au atras atenţia că vor apărea probleme de subordonare dacă directorii din echipa managerului vor fi numiţi de ministru, dar nu au schimbat decizia autorităţilor. Singura concesie, majo­ră, de altfel, a fost aceea de a lăsa la latitudinea Consiliilor de Administra­ţie alegerea directorilor care vor fi trecuţi pe noul sistem, cu mandat.
La Electrica, spre exemplu, CA-ul a hotărât ca niciunul dintre directori să nu fie trecut pe noul sistem. Iar dacă aici salariile nu sunt exagerate, la celelalte companii de stat, unde di­rectorii câştigă de câteva ori mai mult decât managerii cu mandat, este de aşteptat o opoziţie şi mai mare.