Un număr de 10.979 de firme au intrat în insolvenţă în pri­mele şase luni ale anului, în uşoară scădere, cu 2%, faţă de ace­eaşi perioadă din 2010, iar în acelaşi in­terval 11.877 de societăţi şi-au sus-pen­dat activitatea, cu 72,1% mai pu-ţi­ne, potrivit datelor Oficiului Naţio­­nal al Registrului Comerţului (ONRC). În perioada ianuarie-iunie 2010 au intrat în insolvenţă 11.221 de firme şi şi-au suspendat activita­tea 42.598 de societăţi. În luna iunie s-au înregistrat 1.802 insolvenţe, în scă­dere cu 9% faţă de mai, când 1.985 de firme nu au mai avut bani să-şi plă­tească datoriile, şi cu 4% com­parativ cu aceeaşi lună din 2010.
Piaţa de insolvenţă din România are o valoare de circa 25 de milioa­ne de euro şi cuprinde 34.000 de fir­me, potrivit Casei de Insolvenţă Tran­sil­va­nia (CITR), care susţine că, din cauza fondurilor reduse alocate de creditori şi reticenţei debitorilor de a lua finanţări, în majoritatea ca­zu­ri­lor se ajunge la faliment. CITR arată că Adunarea Creditorilor alo­că în me­die circa 60 de euro lunar unei com­panii aflate în procedură de in­sol­venţă, sumă care nu inclu­de costurile de conservare a active­lor debitorului. „Creşterea fondu­rilor destinate finanţării activităţii societăţilor aflate în proceduri de insolvenţă ar determina o parte a societăţilor care în prezent se confruntă cu o criză a lichidităţilor să apeleze cu încredere la procedura reorganizarii judiciare în vederea re­structurării societăţilor. Lipsa de încredere şi amânarea des­chiderii procedurii insolvenţei au cel mai a­de­sea drept consecinţă des­chiderea procedurii de insolvenţă foar­te târ­ziu, când reorganizarea activităţii nu mai este posibilă sau este foarte di­ficilă”, a declarat Radu Lotrean, Ma-naging Partner CITR.

Mai multe falimente decåt reorganizări
Fondurile alocate unei proceduri de insolvenţă sunt destinate acope­ri-rii costurilor de conservare şi admi­nistrare a activelor societăţii aflate în insolvenţă şi acoperirii cheltuielilor „de procedură”, care au ca finalitate aplicarea cu succes a procedurii şi remunerarea persoanelor ce asigură bunul mers al procedurii.
„Nivelul scăzut al fondurilor in­vestite în proceduri de insolvenţă de­termină ca numărul procedu­rilor de reorganizare să fie destul de re­dus faţă de acela al falimen­telor. Ast­fel, 96% din procedurile aflate pe rolul instanţelor sunt proceduri de faliment. Valoarea scăzu­tă a fondurilor implicate în finan­ţarea societăţilor aflate în insolvenţă şi reticenţa cu care se confruntă debitorii aflaţi în procedură pentru a accesa fonduri pentru finanţarea activităţii lor determină mulţi dintre debitori să op­teze pentru o procedură de faliment în de­trimentul uneia de reorganizare”, a precizat Andrei Cionca, Ma­naging Partner CITR.
Potrivit CITR, factorii care sunt de natură a determina creşterea fondurilor alocate procedurilor de in­sol­venţă sunt legaţi de complexitatea procedurilor de insolvenţă deschise şi de evoluţia mediului economic în general. Astfel, în prezent, una dintre principalele probleme cu care se confruntă practicienii în insolvenţă este dificultatea valorificării active­lor societăţilor aflate în procedură şi scăderea cererii pentru activele imobiliare.
În prima jumătate a anului, cele mai multe firme care au apelat la procedura insolvenţei au fost cele din domeniul comerţului, urmate de cele din industria prelucrătoare şi de cele din sectorul construcţiilor. Distribuţia pe zone poziţionează Bu­cureşti pe primul loc după numărul firmelor în incapacitate de plată în primul semestru, cu 1.125 de firme, fiind urmat de Dolj, cu 781 de firme, şi de Constanţa, cu 631.