Justiţia strică ploile în Insula Mare a Brăilei

de Georgian Stoica in Companii pe 8 Iulie 2011, 17:56

  • print
  • rss

Verdictul dat de judecători într-un dosar deschis în 2004 schimbă proprietarul unuia dintre marile grânare ale ţării

Agenţia Domeniilor Statului (ADS) a notificat firma Agricost SRL din Iaşi să-şi trimită reprezentanţii la Bucureşti pentru a semna contractul de concesiune a unei suprafeţe agricole de 57.720,81 ha, în Insula Mare a Brăilei (IMB). Terenul agricol în cauză este însă deja arendat, de aproape 10 ani, societăţii TCE 3 Brazi, patronată de omul de afaceri Culiţă Tărâţă, care a investit acolo, în zece ani, peste 100 de milioane de euro. Ambele societăţi au decizii favorabile emise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Reprezentanţii Agenţiei Do­meniilor Statului au pus în executare o hotărâre a jus­tiţiei care va aduce nori ne­gri deasupra Insulei Mari a Brăilei. Deşi există un arendaş care a refăcut infrastructura agricolă şi a relansat producţia în IMB cu investiţii ce au depăşit 100 de milioane de euro în ultimii 10 ani, agenţia statului trebuie să încredinţeze acum terenurile agricole, prin atribuire directă, unei alte firme. Agricost SRL din Iaşi a pornit un proces în 2004 împotriva ADS pentru a bloca orice licitaţie sau vânzare de terenuri aparţinând SC IMB SA şi a obţinut o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) care îi dă câştig de cauză.

Procese peste procese
Insula Mare a Brăilei a avut o istorie încurcată după ce terenul agricol a fost transferat de la societatea de stat Insula Mare a Brăilei SA, aflată în reorganizare judiciară, la ADS. Minis­terul Agriculturii a încheiat în anii ’90 un contract de management cu firma Reen Import-Export SRL, iar în au­gust 2001 ADS a decis să încheie un contract de arendă cu firma TCE 3 Brazi Piatra Neamţ, controlată de Culiţă Tărâţă, pe atunci deputat PSD, pentru o suprafaţă agricolă de 56.559 de hectare. Scoasă din IMB în urma încheierii contractului de concesiu­ne, Reen Import-Export SRL a dat în judecată statul pentru recuperarea sumelor investite. Şi a câştigat.
În februarie 2003, ADS a anunţat rezilierea contractului de arendă cu firma lui Culiţă Tărâţă şi iniţierea procedurilor pentru o licitaţie internaţională prin care terenul IMB să fie concesionat. În acelaşi an, firma Agricost SRL din Iaşi, care cumpărase activele SC IMB SA, a solicitat concesionarea, prin atribuire directă, a te­renului cu destinaţie agricolă, în su­prafaţă de 58.607 ha, aferent activelor cumpărate. Pentru a bloca licitaţia, firma ieşeană a pornit şi un proces împotriva ADS, pentru a se asigura că agenţia nu va organiza licitaţii ori dispune alte măsuri de vânzare a supra­feţei de teren agricol exploatat de SC IMB SA, în caz contrar cerând suspendarea acestora. Nici TCE 3 Brazi nu a rămas datoare şi a pornit peste 100 de procese împotriva agen­ţiei sta­tului după ce ADS a anunţat rezi­lierea contractului de arendă.
De aici, lucrurile au luat-o razna, iar judecătorii au făcut dreptate ca niş­te rabini, dându-le dreptate tuturor.

Agricost nu se grăbeşte
Prima decizie favorabilă, definitivă şi irevocabilă, a fost obţinută de TCE 3 Brazi în 2008, când ÎCCJ a validat contractul de arendă prin care firma omului de afaceri Culiţă Tărâţă exploata Insula Mare a Brăilei.
Un an mai târziu, ÎCCJ a făcut din nou dreptate, obligând de această dată ADS să dea terenurile IMB fir­mei Agricost SRL. Prin Sentinţa Co­mercială nr. 6/13.01.2005, pronunţată de Tribunalul Brăila, în Dosarul nr. 4485/2004, irevocabilă prin Decizia Comercială nr. 2506/20.10.2009, pronunţată de ÎCCJ în Dosarul nr. 24129/2/2005, ADS a fost obligată să atribuie S.C. Agricost S.R.L. Iaşi, di­rect spre concesionare, terenurile a­gri­cole aferente activelor dobândite în proprietate de această societate, in­clusiv sistemele de irigaţii, de la S.C. Insula Mare a Brăilei.
„Consiliul de Administraţie al ADS a aprobat punerea în aplicare a sentinţei prin încheierea contractului de concesiune, prin atribuire di­rectă, cu SC Agricost SRL Iaşi, pentru terenul de 57.720,81 ha. S.C. Agricost Iaşi a fost notificată de către ADS să se prezinte în vederea perfectării contractului, dar până la sfârşitul săptă-mânii trecute niciun reprezentant al firmei ieşene nu a venit să semneze documentele”, au precizat pentru SFin reprezentanţii agenţiei.

Rezolvare pe lege, fără negocieri
Ce se va întâmpla mai departe, nimeni nu ştie. Contactat de SFin, Culiţă Tărâţă a fost amuzat de aceas­tă întorsătură a lucrurilor şi i-a considerat vinovaţi pe reprezentanţii ADS. „Nu ştiu motivele pentru care au fă­cut asta, nu sunt nici speriat, nici a­fec­tat de această decizie, noi mer­gem înainte”, ne-a declarat o­mul de afa­ceri. El spune că sunt ho­tă­râri jude­cătoreşti în vigoare, iar sta­tul a înca­sat redevenţe de peste 40 de milioane de la firma sa. „A mai încercat un fost şef al ADS să ne pună beţe în roate şi acum este la închisoare pentru golăniile pe care le-a făcut”, a punctat Tărâţă. Patro-nul TCE 3 Brazi a admis că are o re­laţie bună cu Agricost SRL, dar spu­ne că nu are nicio înţelegere ascun­să cu aceasta. „Suntem parte­neri, plătim pentru că folosim siste­mele de irigaţii aflate în proprietatea lor şi atât”, a spus omul de afaceri.
Agricost SRL îi are ca acţionari pe Constantin Duluţe (51,74%), fost director general la Direcţia Agricolă Vaslui în perioada 1997-2000, şi Kuipers Lijckle, cetăţean olandez (48,26%).
Până la această oră, ADS nu a purtat negocieri sau discuţii cu SC TCE 3 Brazi SRL în privinţa situaţiei create şi nici despre revendicarea inves­ti­­ţiilor realizate acolo de firma lui Cu­liţă Tărâţă. „Rezolvarea situaţiei existente va avea în vedere prevederile legale, în vigoare, aplicabile în domeniu, precum şi procedurile interne ale ADS”, au precizat pentru SFin re­prezentanţii agenţiei.



 
Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!





Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Adrian Vasilescu

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiind­că în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care popu­laţia plătea consumul nu erau din eco­no­mi­sirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare



Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net