FMI: Bani mai puţini, pretenţii mai multe!

Acordul de tip preventiv conţine noul program economic susţinut de FMI, Uniunea Europeană şi Banca Mondială. Semnat de ministrul finanţelor şi guver­natorul BNR, el reprezintă în ansamblu politica economică a Romåniei pentru următorii doi ani. Nu este vorba de principii generale, ci de o asumare de mă­suri concrete, cu termene precise care rezolvă dilemele de pe scena politică romånească. Guver­nul, cu Boc sau fără Boc în frunte, are stabilit programul aşa încåt schimbarea formulei din Palatul Victoria nu poate aduce şi schimbări importante în poli­ti­ca economică. O balansare de la anchilozata echipă a Exe­cutivului spre o majoritate în jurul USL va produce alternative la actuala politică economică doar prin-tr-o renunţare la înţelegerea cu FMI, UE şi BM. O renegociere a acordului va avea nevoie de timp, or, Romånia se află sub presiunea nevoii de bani. Pe acest pivot se bazează Traian Băsescu atunci cånd refuză înlocuirea lui Boc. A fost explicit asu­pra con­diţiilor în care USL va prelua guvernarea: să continue politica de „reforme”. Adică să nu se abată de la a-cor­dul cu FMI, devenit un fel de Biblie a cărei asu­ma-re fără interpretări este garantată de Traian Băsescu. În schimbul unei asistenţe financiare puse la dis­poziţia Guvernului, care poate apela la trageri de pes­te trei miliarde euro în următori doi ani de la FMI şi alte cåteva sute de milioane euro de la UE şi BM, adică de circa şapte ori mai puţin faţă de acordul stand-by, controlul asupra economiei romåneşti este mult mai sever. Sunt continuate programat mă­surile de austeritate. Sectorul public va fi raţionalizat, ur­månd să fie trimise în şomaj noi valuri de salariaţi. Subvenţiile la căldură se diminuează, investiţiile sunt prioritizate. Documentul angajament raportează că „67 de spitale au fost scoase din sistem” şi, „din luna iulie, numărul de paturi va scădea de la 135.200 la 129.500”. O altă măsură draconică a fost precizată: „Pentru 2011, obiectivul de reducere cu 10% a numărului de in­ternări se va realiza printr-o reducere corespunzătoare a bugetelor spitalelor” ş.a.m.d. În ceea ce priveşte reformele structurale, s-a stabilit în amănunt ce se va întåmpla în companiile de stat, pentru care se inter­zice prelungirea după 1 ianuarie 2012 a contractelor manageriale, iar firmele mari vor trece sub condu­cerea executivă a unor directori racolaţi de pe piaţa internaţională. Procesul de identificare a managerilor începe în august, aşa în­cåt putem să ne luăm la re­vedere de la figurile cu­nos­cute sau mai şterse care au fost impuse de regula algoritmului politic. Aşa înţele­gem şi brusca su­părare a preşedintelui Băsescu pe „baronii” din com­paniile de stat – măsura era deja impusă de FMI! O atenţie specială se acordă sectorului energetic în care vor fi våndute pachete de acţiuni de 10-15% de la Petrom, Trans­electrica, Trans­gaz, Romgaz. Oltchim va fi privatizat, în fine, iar Metrorex intră într-o companie împreună cu transportul de su­pra­faţă din Bucureşti.
În memorandumul tehnic de înţelegere sunt stabilite şi obligaţiile de raportare prin care se face monito­rizarea economiei romåneşti. Nivelul activelor nete externe şi soldul bugetului general consolidat vor fi urmărite şi transmise FMI. La fel, emiterea de ga­ranţii guvernamentale către sectorul privat şi companiile publice este plafonată la 14 miliarde lei - nivel atins deja în iunie 2011. FMI va primi de la Finanţe şi BNR datele privind criteriile de performanţă, unele cu frecvenţă zilnică (stocul de arierate externe). O altă anexă cu­prin­de măsurile de restructurare din companiile de stat monitorizate. Vor fi în 2011 alte mii de şomeri: 600 la CN Autostrăzi, 3.000 la CFR Marfă, 1.000 la CFR Că­lători, 1.500 la Căi Ferate SA, 900 la Poşta Romånă, 300 la Electrocentrale, 200 la Turceni.
Încolo, numai de bine!