TVA-ul, motiv de divorţ la notar între BNR şi Cotroceni!

Tot ce ne mai lipsea era un conflict între pre­şedinte şi guvernator! Măcar până acum era singura coerenţă la nivel înalt: BNR şi Cotro­ceniul se puseseră de acord în privinţa măsu­rilor de ajustare economică şi a relaţiei cu FMI. Ce tip de acord să existe, ce condiţii să fie acceptate, şi deci îndeplinite, care să fie agenda financiară a ţării, în general.
Când s-a renunţat la ideea impozitării pensiilor cu 10%, un val de uşurare s-a auzit din întreaga ţară. Mulţi credeau că necazul le-a trecut ca glonţul şuierând pe la ureche, dar au scăpat. Nu gândeau, la acel moment, că se putea inventa ceva mai grav decât impozi­tarea pensiilor. În scurt timp s-a majorat TVA cu 5% şi totul a sărit în aer. Văzută iniţial ca o măsură salvatoare pentru buget, aceasta este considerată acum răul cel mare al ieşirii din criză. Degeaba au urlat analiştii econo­mici de dimineaţa până seara la televizor că o majorare a TVA va duce inflaţia până la cer, degeaba s-au consumat şi cerneală, şi pixeli albaştri pentru a-i determina pe guvernanţi să lase TVA-ul la 19%, buldozerul a fost de neoprit. Iar consecinţele trebuie să le suportăm cu toţii, prin scăderea dramatică a  puterii de cumpărare.
Acum asistăm la o adevărată întrecere socia­listă sub semnul întrebării: cine se desolida­rizează mai cu talent de această măsură nu doar nepopulară, ci şi profund greşită pentru economie? O adevărată agresiune! Traian Bă­sescu a recunoscut recent că majorarea TVA de la 19 la 24% a fost o eroare politi­că. Preşedintele susţine că el ceruse reduce­rea temporară a pensiilor, însă cei din Coali­ţie n-au fost de acord.
Iar Mugur Isărescu amintea, cătrănit, că „eco­no­mia a încercat de două ori să iasă din re­cesiune, dar toate aceste bâlbe cu TVA-ul... Cred că soluţia propusă iniţial de Guvern pen­­tru realizarea corecţiei unde erau defi­cit­e­le cele mai mari, în bugetele de asigurări sociale – şi unde există în continuare -, şi nu prin taxarea consumului întregii populaţii prin majorarea TVA şi crearea de inflaţie”.
Isărescu dă vina pe factorul politic, care şi-a băgat codiţa unde nu se pricepe, şi anume la chestiuni economice: „Renunţarea la majorarea TVA nu a fost sprijinită suficient politic, dar ne ajută să ieşim mult mai repede din recesiune. Şi era mai benefică şi pentru cei cărora li s-a dat sentimentul că vor suferi mai puţin“, a mai spus Isărescu.
Relaţia bună BNR-Cotroceni pare durabilă, dar nu într-atât încât să permită şi mici urecheli ale premierului Boc. Cum a îndrăznit guvernatorul să critice o măsură guvernamentală, cum şi Traian Băsescu a sărit să-l apere pe Emil Boc.
„Sunt foarte mulţi care dau lecţii, iar BNR este un continuu profesor. Una este să dai din gură şi alta este să ai pe spate respon­sa­bilitatea pentru o ţară. Sunt foarte mulţi care preferă să dea lecţii decât să vină să mişte lucrurile. Pot enumera vreo zece oameni foar­te deştepţi, foarte apreciaţi, care dau înapoi dacă ar fi vorba să fie ministru de finanţe sau prim-ministru. Dau un semnal acelor domni care dau lecţii toată ziua. Vreau să văd unul la televizor să anunţe că ar vrea să fie prim-mi­nistru“, s-a repezit cu replica Traian Bă­sescu la guvernator.
Şi uite-aşa, ce să înţeleagă Emil Boc din toa­tă povestea asta încâlcită? Că el, chiar dacă a greşit - o spune şi preşedintele -, este din start iertat pentru că munceşte mult! Şi e responsabil! Şi îşi asumă! Şi numai cine nu munceşte nu greşeşte, nu-i aşa?
Numai că, exact ca în bancul cu rabinul şi gâş­tele, nu ştiu dacă mai avem noi ani din viaţă câte greşeli va face Emil Boc şi îi vor fi ier­tate de preşedinte. Se pare că e primul premier al ţării care renaşte în fiecare zi din ce­nuşa erorilor pe care le-a făcut în ziua precedentă!