După ce a reuşit să scape de italienii care ani de zile nu au respectat contractul de concesiune ce viza renovarea, dezvoltarea şi revitalizarea hipodromului de la Ploieşti, Primăria Municipiului caută din nou parteneri pentru aceeaşi afacere. Se caută astfel un partener – de preferinţă străin, cu bani şi cu experienţă dovedită în gestionarea unui proiect de bază hipică la standarde internaţionale.
Modernizarea hipodromului de la Ploieşti a revenit în actualitate cu ocazia prezentării unui nou proiect menit să reconstruiască din temelii cea mai mare bază sportivă a hipismului românesc.
Firma Intergrup Engineering a realizat – alături de consultantul imobiliar 3G Real Estate -, un proiect ce vizează dezvoltarea şi rentabilizarea hipodromului ploieştean cu o cheltuială estimată la numai 16 milioane de euro – o sumă de până la trei ori mai mică decât estimările mai vechi. Proiectul a fost prezentat săptămâna trecută, iar problema finanţării a revenit la rândul său în actualitate. Pentru jumătate din sumă se va apela la Guvern, iar pentru cealaltă jumătate, edilii au în vedere încheierea unui parteneriat public privat. Ca urmare, caută acum un dezvoltator care să materializeze proiectul, precum şi o soluţie de management pentru viitoarea bază sportivă.
Atât în ceea ce priveşte dezvoltatorul proiectului, cât şi managementul hipodromului, există însă o serie de limitări, de care cei responsabili trebuie să ţină cont. Astfel, datorită specificului proiectului, nicio firmă de construcţii românească nu poate realiza o astfel de lucrare. În întreaga lume există doar câteva firme care deţin suficientă experienţă în gestionarea unor astfel de proiecte, iar acestea apelează la rândul lor la un număr limitat de furnizori pentru componentele specializate ale hipodromului (piste, tribune, grajduri, echipamente audio-video etc.). Acelaşi lucru este valabil şi în ceea ce priveşte managemtentul hipodromului, România neavând personal specializat în organizarea curselor de cai la standarde internaţionale.
Hipodrom la standarde internaţionale
Revenind la proiectul tehnic, trebuie spus că acesta a fost realizat împreună cu France Cheval Services, societate în al cărei portofoliu se regăsesc proiecte din Doha – Qatar, Beijing – China (centrul olimpic ecvestru), Moscova – Rusia (cel mai mare hipodrom din Europa) şi Atena – Grecia (centrul olimpic ecvestru). În ceea ce priveşte dotarea cu echipamente specifice, planul prevede ca toate componentele hipodromului (pistă, startgate, echipamente audio-video şi alte dotări), să fie asigurate de către principalii furnizori ai hipodromului Meydan din Dubai (un complex de referinţă în hipism).
Dacă totul va merge conform planului, hipodromul din Ploieşti va avea două piste – una de galop şi una de trap -, precum şi un centru ecvestru cu arene în aer liber şi acoperite. La intrare se va construi şi un mic centru comercial, iar tribuna (reconstruită din temelii) va avea 1.200 de locuri. În plus, ea va găzdui nu mai puţin de trei restaurante – unul pentru public, unul pentru proprietarii de cai şi unul pentru sponsori sau companii care vor să-şi invite partenerii la curse de cai.
Centrul hipic va avea boxe pentru 150 de cai, parcare VIP în aer liber, parcare supraetajată pentru public, dar şi un heliport, plasat în mijlocul complexului. Tot în mijloc se vor găsi un loc de joacă pentru copii, precum şi un teren de minigolf. Lucrările de infrastructură vor presupune construirea unui tunel (dinspre DN1) pentru accesul la facilităţile din interiorul pistei, precum şi a unei căi de acces care să ocolească întregul complex şi să permită accesul publicului la parcări, tribună şi restaurante.
Afacere păguboasă cu italienii
Modernizarea Hipodromului Ploieşti s-a aflat pe ordinea de zi a edililor prahoveni timp de peste şase ani, din nefericire fără vreun rezultat notabil. În 2005, municipalitatea a concesionat baza hipică firmei italiene Ippodromi & Citta SPA, care s-a obligat să investească în refacerea şi rentabilizarea obiectivului. După doi ani în care italienii n-au făcut mai nimic, Consiliul Local a decis rezilierea contractului. Au urmat apoi ani de litigii în instanţă, iar la finele lui 2009, tribunalul a decis ca hipodromul să reintre în patrimoniul oraşului.
Mai departe, la începutul lui 2010, Primăria Municipiului Ploieşti a organizat un concurs de arhitectură, dotat cu premii în valoare de 30.000 de euro, pentru proiectarea unui modern centru hipic, însă premiile – care urmau să fie acordate din sponsorizări – nu au mai fost acordate. Fără bani şi fără un plan temeinic, s-a trecut totuşi la pasul următor – estimarea costurilor de renovare a complexului. S-a ajuns astfel la cifra de 10 milioane de euro, sumă care s-a mărit de cinci ori cu ocazia realizării unui prim studiu de prefezabilitate. S-au căutat soluţii de finanţare prin accesarea fondurilor europene destinate dezvoltării regionale, însă fără succes, iar proiectul s-a împotmolit din nou.
România nu e pe harta hipică a Europei
Din punct de vedere al sporturilor cu cai, se poate spune că ţara noastră - deşi are o anumită tradiţie - în prezent nu mai figurează pe harta Europei. Bucureştiul şi Tirana sunt singurele capitale de pe continent care nu au un hipodrom, iar Albania şi România sunt singurele ţări în care nu se pot organiza curse la standarde internaţionale. Dacă proiectul de la Ploieşti va deveni realitate, România se va apropia “în galop” de ţări precum Kazahstan, Azerbaijan, Ciad, Panama, Vietnam, Madagascar, Kenya, Maroc, Algeria, unde există cel puţin câte un hipodrom şi se organizează curse de cai la standarde internaţionale. Chiar şi Zimbabwe - ţara în care s-a tipărit bancnota de un trilion (un miliard de miliarde) - găzduieşte curse şi demonstraţii hipice de calitate.
