În ultima perioadă se vorbeşte din ce în ce mai mult despre problemele pe care le vom avea, în perioada următoare, cu alimentele. Acestea vor fi din ce în ce mai scumpe, iar măsuri pentru stoparea scumpirilor galopante nu sunt anunţate de guvernanţi. Totuşi, ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, spune că România nu se va afla într-o zonă de criză alimentară, iar anul în curs se anunţă unul bun din punct de vedere agricol. Adică vom avea ce să cumpărăm în cazul în care avem şi cu ce. De cealaltă parte, specialiştii în agricultură şi alimentaţie îl contrazic pe ministrul Tabără, previzionând că anul acesta va fi mai rău ca 2010.
Odată clarificarea făcută - cine are bani mănâncă, cine nu are intră la cură de slăbire -, putem acum detalia subiectul aprovizionărilor. Guvernanţii susţin că producţia agricolă va fi atât de mare, încât va fi suficientă inclusiv în ceea ce priveşte excedentul pentru export.
Ba chiar Guvernul speră, uşor naiv, că ţara noastră ar putea profita de o eventuală criză la nivel mondial, producând mai mult şi fiind partener pentru cei cu care a legat deja relaţii comerciale externe. România poate să fie cu o balanţă pozitivă pe ceea ce înseamnă producţia agro-alimentară, cred cei care ne conduc. Numai că nimeni nu este capabil să răspundă şi la întrebarea: pe ce anume se bazează pronosticul? Până acum, aceste opinii se bazează pe previziunile meteorologice.
Nu doar ministrul de resort şi prim-ministrul fac declaraţii, în ultima perioadă, pe tema crizei alimentare, ci şi preşedintele. Traian Băsescu spune că agricultura este o zonă de mare interes pentru România, pe fondul a ceea ce se prefigurează a fi o criză a alimentelor. „Probabil toţi ştiţi că România are o populaţie de aproximativ 22 de milioane de locuitori, dar are un potenţial agricol capabil să satisfacă nevoile a 80 de milioane de locuitori”, opinează Traian Băsescu, fără însă a vorbi despre faptul că între teorie şi practică e o cale atât de lungă, încât pieţele româneşti sunt invadate de cartofi, roşii şi ardei turceşti.
Acum câteva zile, miniştrii cabinetului Boc ne dădeau asigurări că alimentele nu se vor scumpi. În paralel, specialiştii din agricultură afirmau contrariul. Adevărul a ieşit la iveală odată cu Mărţişorul, când toţi am simţit scumpirile, şi nu uşoare. Dacă statul ar înţelege că trebuie să-şi facă rezerve, probabil că Româ-nia şi-ar putea hrăni cetăţenii şi ar mai şi aduce ceva valută în ţară, din exporturi. Asta poate la Paşte. La cel al cailor. Pentru că acum, în postul Paştelui, situaţia e tragică: avem comercianţi care fac o afacere din alimente. Aceştia exportă necontrolat, iar când avem probleme importăm la preţuri foarte mari. De aici şi scumpirile. Deci, atâta vreme cât statul nu se impune să facă rezerve, nu vom avea alimente suficiente în România.
Din această cauză, spun toţi specialiştii în agricultură, este imposibil să ocolim criza alimentară. Ca un detaliu semnificativ: culturile de cereale nici nu au apărut de sub zăpadă, deci nu putem şti ce va fi până la sfârşitul anului. Mai mult, anul trecut s-a cultivat mai puţin decât în urmă cu doi ani şi nu ştim în ce măsură vom avea o producţie suficientă chiar şi pentru export. Şi, nu în ultimul rând, o altă vulnerabilitate sunt speculaţiile din piaţă. De exemplu, anul trecut, un kilogram de grâu era 4.500 de lei vechi, acum este peste 12.000 de lei vechi. De aici şi scumpirea påinii.
Dar punctul pe i îl pune comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş: „Nu e suficient să spui că ai potenţial. Potenţial are foarte multă lume. Potenţial au o grămadă de ţări din Africa, din Asia. Potenţialul trebuie valorificat”. Şi cum realitatea ne face să coborâm cu picioarele pe pământ de fiecare dată şi să nu mai visăm la potenţial, super-producţii, avantaje meteorologice, în toate pieţele agroalimentare din ţară preţul cartofului a crescut în ultima săptămână cu aproximativ 40-45%. Astfel, cartofii româneşti se vând şi cu 2,5 lei pe kg, în timp ce cartofii de export sar de 3 lei pe kg. În aceste condiţii, un kilogram de cartofi româneşti a ajuns să coste cât un kilogram de portocale aduse din Grecia. Vi se pare un senariu cunoscut? Ţară bogată, frumoasă, păcat că e locuită... dar e şi necultivată... Trecem pe musaca de portocale şi citrice la cuptor cu rozmarin!
