Supărare mare la Ministerul Transporturilor, după ce Anca Boagiu - la fel ca şi predecesorii săi, an de an - a apucat să spună că românii vor merge anul acesta la mare pe Autostrada Soarelui, care leagă Bucureştiul de Constanţa, dar a constatat ulterior că promisiunea nu are acoperire. Pentru a ieşi basma curată după ce presa a arătat că se înscrie în corul mincinoşilor de la Transporturi, Anca Boagiu a găsit vinovatul: firma Colas, care se mişcă prea încet.
Francezii de la Colas au fost „invitaţi” de ministrul Anca Boagiu să-şi ia ma­ca­ralele şi să plece, pentru că întârzie proiectul finalizării Auto­străzii Soa­re­lui. Ministrul a decla­rat că instituţia ar putea rezilia a­cor­dul cu compania franceză, care a câştigat contractul de 224 de mili­oane de euro pentru construcţia tronsonului de autostradă Cer­na­vo­dă-Medgidia, întrucât aceasta „re­fu­ză să lucreze“. Tronsonul are 20 de kilometri, iar contractul a fost câş­tigat de Colas în noiembrie 2008. Lucrările sunt finanţate de Ban­ca Europeană pentru Investiţii (BEI) şi bugetul de stat.

Cercul vicios
Ministerul Transporturilor, prin compania care se ocupă de con­struc­­ţia autostrăzilor, CNADNR, a făcut în­să mai multe greşeli, iar vi­na pentru întârziere îi aparţine în mare măsu­ră. În primul rând, a sem­nat contractul cu constructorul cu mult timp înainte de a avea o înţelegere parafată cu firma de con­sul­tanţă care trebuia să execute exproprierile. Din noiembrie 2008, dată la care Colas a intrat în contract, au trecut 8 luni până când CNADNR a ales firma Boştină & Aso­ciaţii, consultantul care urma să se ocupe de exproprieri. De la data ac­ceptării ofertei câştigătoare (27 iu­­lie 2009) au mai trecut 6 luni până când CNADNR şi Boştină & Asociaţii au semnat contractul. Avo­ca­ţii s-au apucat astfel de lucru după mai bine de un an de când Ministerul Tran­spor­turilor semnase documentele cu constructorul francez al tronsonului Cer­na­vodă-Medgidia.
De altfel, Colas i-a şi replicat mi­nistrului că lucrează exclusiv pe un seg­ment al autostrăzii de 5 kilome­tri. „Aceasta este singura secţiune stipulată în contract pentru care te­re­nul ne­cesar a fost pus la dispo­zi­ţia noastră de CNADNR. Este im­por­tant de subliniat faptul că acest teren ne-a fost predat cu o întâr­zie­re de un an, în iulie 2010”, a arătat Delphine Lom­bard, director de co­municare în ca­drul Colas Franţa.
Potrivit Contractului nr. 8454, sem­nat pe 24 februarie 2010 între CNADNR şi Boştină & Asociaţii, fir­ma de avocatură trebuia să execute ex­pro­prierea a „760 de imobile ne­cesare construcţiei obiectivului Auto­stra­da Cernavodă Constanţa - Tron­­sonul Cernavodă - Medgidia, în lun­gime de 19 km”. Câte imobile au fost expropriate până acum din cele 760? Doar 4,4%...
„Până în prezent au fost expro­priate 34 de imobile, toate aflate pe un segment de 5 km”, au precizat pentru SFin reprezentanţii firmei Boş­tină & Asociaţii. Vina pentru în­târ­zierea proiectului nu le aparţine însă acestora. „Îndeplinirea obliga­ţii­­lor cuprinse în contractul de pres­tări servicii este strict con­di­ţio­nată de pri­mirea coridorului de ex­pro­priere. Fă­ră acest coridor de expropriere, adică amplasamentul viitoa­rei autostrăzi, nu se poate fa­ce nicio expropriere. În ceea ce ne pri­veşte, aşteptăm documentul de la client”, au explicat avo­ca­ţii. Cli­en­tul este CNADNR, adică fir­ma sub­ordonată Ministerului Tran­spor­turilor, condus de Anca Boagiu. Şi aici se în­chide cercul vicios.
Contractul încheiat de firma de avocatură cu CNADNR are o valoa­re de 296.566,07 euro, la care se a­dau­gă TVA de 56.347,55 euro. Boş­tină & Aso­ciaţii primeşte un onora­riu de 1.650 de lei, la care se adugă TVA, pe fiecare imobil expropriat. Pâ­nă acum, firma de avocatură nu a încasat de la minister niciun ban.

Colas a mai efectuat lucrări în Romånia
Colas a mai efectuat lucrări de drumuri în România, cum ar fi tronsonul de au­to­stradă Lehliu-Drajna, care face parte tot din auto­strada spre Constanţa, drumul naţio­nal Urziceni-Buzău, DN 17 Sadova-Gura Humo­ru­lui-Suceava, DN 6 Ca­ransebeş-Lugoj sau DN 21 Slobozia-Draj­na. Con­struc­to­rul francez, cu ve­ni­turi de 11,6 mili­arde de euro în 2009, este parte a gru­pu­lui Bouygues, care derulează ope­ra­ţiuni în construcţii, imo­biliare, ener­gie, media şi telefonie.