Recentele explozii solare, considerate cele mai puternice din ultimii patru ani, caracterizate printr-o masă imensă de particule şi radiaţii care s-a îndreptat spre Terra, au readus în atenţie evenimente din ce în ce mai cunoscute şi care trezesc atenţia şi interesul marelui public.
Într-adevăr, printre alte fenomene naturale majore la care ne putem aştepta în următorii ani se numără şi creşterea extraordinară a activităţii Soarelui. Şi aceasta în condiţiile în care societatea noastră tehnologică a dezvoltat o sensibilitate fără precedent faţă de furtunile solare. Acestea pot perturba reţeaua de electricitate, navigaţia prin GPS, transportul aerian, serviciile financiare şi telecomunicaţiile şi alte activităţi economico-sociale majore. Referitor la impactul asupra sănătăţii umane, cercetările sunt încă la început, dar primele aprecieri converg spre afectarea mai ales a sistemului nervos, cu manifestări diverse, în funcţie de profilul fiecărei persoane. Observarea şi analiza sistematică vor arăta, în viitor, implicaţiile reale, pe termen imediat şi mediu, şi în această privinţă! Consecinţe se produc şi asupra calităţii generale a mediului, a ecosistemelor naturale şi a celorlalte vieţuitoare care definesc biodiversitatea terestră, aflate deja sub lupa specialiştilor. Furtunile majore de acest gen se succed o dată la 11 ani, cu o precizie aproape matematică şi încă neînţeleasă. Mare parte din pagubele provocate ar putea fi evitate dacă am şti când se apropie producerea lor, pentru a scoate din funcţiune sateliţii de comunicaţii şi a deconecta transformatoarele de energie electrică. Aceste furtuni au legătură cu „petele” obscure şi reci care apar pe suprafaţa astrului şi următoarea perioadă de explozii importante va începe în 2012-2013. Cum momentul coincide cu previziunile apocaliptice legate de speculaţiile vizând anul terminal al calendarului maya, fenomenul se va bucura, fără îndoială, de atenţia marelui public.
Potrivit aprecierilor specialiştilor NASA, aceasta s-ar putea să fie furtuna solară cea mai intensă din ultimii 50 de ani. Printre altele, se atrage atenţia că zona care va fi afectată va rămâne fără curent electric şi apă, iar timpul de recuperare a distrugerilor produse cu acest prilej va fi de la 4 la 10 ani. Asemenea erupţii masive de plasmă de soare au mai provocat probleme Terrei şi în alte dăţi.
În octombrie 2010, de pildă, un asemenea fenomen a produs o explozie care s-a ridicat la peste 350.000 km şi a aruncat un val uriaş de gaz şi materie, dar, spre norocul nostru, într-o direcţie opusă planetei. Peste 1-2 ani, în cel mai rău dintre scenarii, ne-am putea aştepta la ceea ce s-a întâmplat la 1-2 septembrie 1859, când aurorele boreale provocate de particulele încărcate de vânt solar s-au văzut până în Mexic şi Caraibe. Acest fapt se cunoaşte sub denumirea de „fenomenul Carrington”, de la numele astronomului britanic care l-a detectat şi descris, şi a distrus atunci reţeaua de telegraf, folosirea electricităţii fiind la începuturile ei.
Numai că, având în vedere amploarea sistemului de comunicaţii, electric şi alte activităţi sensibile la furtunile solare, şi gravitatea fenomenului natural, un haos de proporţii poate să marcheze Pâmântul. Cu efecte imprevizibile asupra vieţii şi sistemului natural al planetei.
