Interesele politice şi economice ale celor care se ocupă de sistemul naţional de plată cu cardul a taxelor şi impozitelor au dat naştere, prin lege, unui comision care împiedică implementarea eficientă a unui astfel de proiect. Ceea ce provoacă pierderi tuturor: la buget se încasează mai puţine venituri, iar plătitorii de taxe pierd timp şi bani la ghişee. Băncile şi procesatorii de carduri se luptă să elimine suprataxa impusă pentru aceste plăţi.
După doi ani de la lansa­rea portalului Ghi­şeul.ro, un­de se puteau plăti online, cu ajutorul unui card ban­car, anumite taxe şi amenzi de circulaţie, acesta s-a do­vedit un eşec. Un număr insignifiant de ope­r­aţiuni au fost procesa­te, pentru că utilizatorii erau ne­voiţi să achite o su­prataxă de 3-5% din valoarea fie­cărei plăţi, bani ca­re ajungeau în bu­zunarele celor care au imple­men­tat mecanismul. Cu toate că, în acelaşi timp, zeci de primării din ţa­ră, mai puţin din Bu­­cureşti, adop­tau diverse siste­me de plată online a taxelor locale, fără niciun comision. Şi în ciuda faptului că politica bine-cunoscută a celor doi mari procesatori de carduri din lume, Visa şi MasterCard, este fără costuri suplimentare la orice fel de plăţi cu cardul.

Plăţile cu cardul nu trebuie taxate
Problema este că Guvernul a e­mis, la finalul anului trecut, o nor­mă (HG 1235/2010) prin care de­fi­neş­te Sistemul Naţional Electronic de Plată (SNEP) online a taxelor şi im­pozitelor utilizând cardul bancar, prin Ghişeul.ro, dar care permite şi posibilitatea ca cetăţenii să achite, in­tegral sau parţial, un cost suplimentar. Există mai multe va­riante pri­vind plata comisionului de accepta­re: instituţia publică poa­te alege să-l suporte fie integral, fie în comun cu contribuabi-lul, sau acesta din urmă îl poate plăti în totalitate. Ce spun repre­zentanţii marilor procesatori de carduri? „Visa Europe nu susţine suprataxarea tranzacţiilor cu cardul”, spune Cătălin Creţu, director ge­neral România, Visa Europe. „Sunt convins că băncile vor oferi cos­turi minime pentru acceptarea plăţii prin card, astfel încât bene­ficiile să fie mai mari decât costu­rile cu comisionul de accepta­re”, adaugă el. La rândul său, Gabriel Ghiţă, business development ma-na­ger CEE la MasterCard Europe, precizează: „Ex­perienţa din multe alte pieţe euro­pe­ne şi nu numai recomandă varianta în care instituţia suportă în între­gi­me respectivul comision, datorită a­v­anta­je-lor imense pe care le aduce plata online cu cardul a taxelor şi a im­pozitelor. Este vorba de colectarea din timp a sumelor la buget, ceea ce are un impact pozitiv semnifi­cativ asupra proiectelor desfă­şu­rate de autorităţi, de eliminarea co­zilor care se formează la ghişee­le de plată, îm­bunătăţirea relaţii­lor dintre institu­ţiile publice şi ce­tăţeni şi implicit a­meliorarea ima-ginii publice a acestor instituţii.” Este foarte important, consideră a­cesta, ca autorităţile publice să în­ţeleagă avantajele şi să promoveze plata taxelor şi a impozitelor on­­line, cu cardul bancar.

Comisioanele sunt interzise şi de lege
Ministerul Comunicaţiilor (MCSI), cel care implementează noul sistem, pare a înţelege res­pec­tivele beneficii: după propriile estimări, plă­ţile cu cardul pot aduce o reduce­re de peste 40% a costurilor de în­ca­sare a impo­zi­te­lor, precum şi o creş­te­re de 10% a încasărilor, în primul an de func­ţio­nare. Numai că interesele financiare sunt, probabil, mai mari decât potenţialele avantaje. Chiar dacă este vorba de un comision plafonat la 2% din valoarea fie­cărei tranzacţii, dar nu mai mult de 30 de lei, pe care ar putea să-i achite cei 7-9 milioane de contribuabili persoane fizice numai din mediul ur­ban, după cum estimează MasterCard.
Comisionul a fost introdus în ciuda faptului că există o altă nor­mă (OUG 113/2009), o transpu­nere în le­gislaţia românească a Directivei privind Serviciile de Plată aplicabilă la nivelul UE, de­venită între timp Legea 197/2010, prevalând aşadar, în faţa recentei hotărâri de Guvern, care interzice perceperea unui comision suplimentar pentru utilizarea cardului la realizarea plăţilor.
APERO, asociaţia de plăţi elec­tro­nice, care colaborează cu ministerul în acest proiect, speră să con­vingă autorităţile să renunţe la co­mision. „Vrem să generalizăm sistemul de plăţi fără comision im­ple­mentat de primării, care s-a do­vedit eficient pâ­nă acum”, spune Sergiu Cone, repre­zen­tantul aso­cia­ţiei.

Primăriile locale au înţeles avantajele cardului
Numărul administraţiilor locale care acceptă plata prin card fără niciun comision a crescut semnificativ pe parcursul anului trecut, şi ca ur­mare a unei campanii des­fă­şurate de Visa şi băncile membre. În pre­zent, peste 100 de pri­mării acceptă plata cu cardul a ta­xe­lor şi impo­zi­telor, dintre care 20 au implementat şi plata online. Interesant este că mul­te primării mici şi sărace au introdus plăţile cu cardul, conştiente de a­vantajele acestuia. Astfel, doar în pri­mul tri­mestru al anului trecut, când plata impozitelor a fost stimulată de re­duceri, s-au realizat 70.000 de tran­­zacţii cu cardul. Valoarea tota­lă a im­pozitelor şi taxelor locale achitate prin card, fie online sau la POS, s-a ridicat la aproape 20 de milioane de lei în primul trimes­tru din 2010, în creştere cu 388% faţă de anul trecut. Creşterile nu sunt foarte importan­te, fiindcă s-a pornit de la zero, dar startul este considerat încurajator.
La sfârşitul anului trecut s-au con­semnat peste 128.000 de tran­zac­ţii, cu toate tipurile de carduri, în va­loare de 38,5 milioane de lei. Valoarea medie a unei plăţi a fost de 300 de lei la POS şi de 330 lei on­line. Proce­satorii de carduri sunt totuşi optimişti cu privire la perspectivele pie­ţei, după adop­ta­rea noii legislaţii, ca­re obligă institu­ţii­le publice să se în­ro­leze în noul sistem. În cazul pri­mă­riilor, terme­nul-limită este iunie 2012. Se vor putea plăti nu doar im­pozi­te, ci orice taxe pentru servicii că­tre ad­mi­nistraţiile centrale şi lo­ca­le. A­cest lucru va uşura foarte mult via­ţa cetăţeanului, pentru că îi dă po­sibilitatea de a face plăţile civili­zat, de acasă, fără a sta la cozi inter­mi­nabile, precizează Cătălin Creţu. Sta­tul va avea, de ase­menea, bene­fi­cii multiple, nu­mai da­că ne gân­dim la cele trei milioa-ne de români care şi-ar putea plăti astfel taxele din afara ţării. În plus, având în ve­dere ofertele pe care le au băncile pentru anumite carduri, utilizatorii vor pu­tea beneficia de reduceri şi îşi vor pu­tea distribui plata în rate, în func­ţie de facilitatea disponibilă pe card.
Reprezentanţii Băncii Transilva­nia consideră că platforma Ghi­şeul.ro poate fi o soluţie foarte bună în zona de plăţi de tip e-commerce a taxelor şi impozitelor locale, însă cu condiţia ca ea să poată deveni aplicabilă. În momentul de faţă, mai sunt multe aspecte legale de re­glementat care să permită băncilor să înţeleagă ce costuri sunt gene­rate, pentru a integra serviciile de tip e-commerce pe platforma teh­nică a soluţiei Ghişeul.ro. Aceasta, adaugă Banca Transilvania, ar trebui să coexiste cu soluţiile directe de tip e-commerce oferite de bănci şi să ofere o alternativă, în special pentru acele primării a căror sisteme informatice au nevoie de ajustări majore. Însă acolo unde sistemele informatice ale primăriilor au nevoie de adaptări de  amploare mai mică, soluţia „conectării” di­rec­te la serviciile unei bănci este mai facilă.