Conceptul open-source constituie însăşi esenţa libertăţii Internetului - oricine are o idee bună o poate da mai departe pentru alte îmbunătăţiri. Pe un element central se construieşte liber, cu bune şi cu rele, fiecare având şansa să propună pieţei un produs. Succesul va depinde de capacitatea fiecăruia de a crea ceva deosebit. Însă marea parte a comunităţii de programatori rămâne în zona „cinstit şi sărac“. Ceea ce înseamnă, pentru că şi calculatoriştii sunt oameni, reacţii nu foarte plăcute în faţa celor care se îmbogăţesc dincolo de orice limite folosindu-se de open-source

GroupOn, primul mare refuz
Cu 2,5 miliarde de dolari profit trimestrial şi peste 30 de miliarde puşi deoparte în bănci, pentru zile rele, Google ar putea părea prinţul pe care nicio domnişoară nu-l refuză când e invitată la dans. Nu e cazul însă, după ce GroupOn a refuzat o ofertă de preluare în va­loare de 6 miliarde de dolari, cea mai mare investiţie pe care Google a intenţionat s-o facă vreodată. Site-ul de voucher-e şi oferte speciale a preferat să atragă investiţii de un miliard de dolari, ceea ce a crescut valoarea companiei la 6,5 miliarde de dolari, şi să-şi vadă de viaţă păs­trându-şi independenţa. Cel puţin o vreme, pentru că mai mulţi ana­lişti au anunţat că GroupOn va ieşi cât de curând pe Bursă, propunând să transforme compania într-o companie publică de 15 miliarde de dolari. Imediat, Google a lansat Google Offers şi a pus în mişcare o armată de vânzători şi recrutatori pentru a-şi completa necesarul de personal şi pentru a semna contracte cu mici furnizori de oferte. Intenţia este de a construi o variantă proprie de GroupOn (de la „group coupon“), dar la nivel glo­bal - în orice oraş ai fi, poţi obţine oferte de orice, de la mâncare chi­nezească la ceasuri cu diamante, cos­tume de lux sau zboruri intercontinentale. Modul de operare actual al GroupOn din 230 de oraşe este: se ia un serviciu - 10 porţii de mâncare indiană livrate la serviciu cu 60% discount, să spunem - şi se propune pentru următoarele trei zile. Dacă se strâng suficienţi cli­enţi, serviciul devine fie permanent, fie câştigă o perioadă mai lun­gă de promovare, fie pune con­diţii mai uşoare (minimum 5 porţii în loc de 10, de exemplu).
Refuzul GroupOn de a se integra în gigantul Google nu e singura problemă. Facebook are deja o bază de clienţi cu „comportament de stup“, iar GroupOn şi viitorul in­strument Google vor consacra fără  probleme conceptul de achiziţie de grup. Aşa că, asumându-şi un rol de mic haiduc şi acuzând Google de practici de intenţii mascate de a „îngropa“ GroupOn, Facebook îşi va lansa propriul serviciu de redu­ceri pentru grupuri, Buy with Friends.

Google, victima spam-ului şi a propriului succes
Algoritmii care au ajutat Google să îngroape motoarele de căutare nesofisticate de acum 13 ani au schimbat radical faţa Internetului. Evaluând importanţa unei pagini după numărul de linkuri care duceau spre ea, cei de la Google nu au luat în considerare faptul că în următorul deceniu oricine îşi va permite să creeze sute şi mii de pagini-fantomă, care să nu conţină decât atributele care să dea importanţă unei pagini centrale. Asta pentru pornografie, vânzări de medicamente şi altele asemenea. Corporaţiile şi companiile au angajat experţi SEO (Search Engine Op­timization) şi au dezvoltat pagini interne, ascunse, aşa-numitele „lan­ding pages“, care atrag căută­rile după orice lanţ de cuvinte, în orice formă, care ar avea cât de cât de-a face cu industria în care acti­vează companiile în cauză. Adică oricât aţi căuta sfaturi despre cum să prindeţi păianjeni în baie, în primele zeci de rezultate Google veţi găsi doar companii farmaceutice care oferă fie medicamente anti-alergice, fie medicamente produse din venin de păianjen... Mai nou, au apărut „ferme de conţi­nut“, site-uri care aglomerează în neştire conţinut ieftin, fără calitate, produs de nespecialişti, care sunt obligaţi doar să scrie texte în care să apară anumite cuvinte-cheie. Şi, culmea, un forum aflat zilele acestea în desfăşurare, organizat de unul dintre pionierii domeniului, Demand Media, arată clar că sunt destui investitori interesaţi în a-şi produce asemenea „ferme“, prin care să-şi promoveze produsele profitabile.
Google Ads ar putea de asemenea să fie o parte din problemă, deşi cei de la Google spun că ratingul unei pagini poate să scadă oricât, indiferent dacă produce sau nu bani pentru companie. Cert este că motorul de căutare se îmbogă­ţeşte la fiecare câteva ore cu noi bucăţi de algoritm care să elimine spam-ul din rezultatele căutărilor. În plus, în 2010 au fost introduşi doi algoritmi fundamental diferiţi, în acelaşi scop. Pentru unii comentatori, e ca şi cum divizia de cerce­tare de la Coca-Cola şi-ar schimba reţeta secretă de trei ori pe zi. Şi to­tuşi, parcă niciodată nu a fost atâta spam în rezultatele Google cât a fost reclamat în ultima jumătate de an, semn că deja piaţa învaţă să con­tracareze mişcările companiei.

Cireaşa patentelor
De parcă nu ar fi avut suficiente probleme - pierderea treptată a spri­jinului „maselor“, probleme de dezvoltare, de credibilitate şi de per­formanţă, Google mai are de în-fruntat şi un proces greu cu Oracle, fiind acuzat că a copiat bucăţi în­tregi de programe patentate deja. Şi nici nu se termină de demontat o acuzaţie, că se şi adaugă alte zece, aşa cum au arătat-o ultimele săptă­mâni. Mai mult, în goana de a de-monstra că Google se foloseşte imo­ral de bunurile create cu greu de al-ţii, apar şi acuzaţii false, cum a fost cazul, chiar săptămâna trecută, când un „avocat open-source“ a a­fir­mat public că 43 de fişiere sunt luate cu „copy/paste“ din creaţiile patentate de Sun Microsystems (preluată în 2009 de Oracle) şi puse în sistemul de operare al Google. Nu a fost decât o chestiune de zile până să se demonstreze că acuza­ţii­le sunt aberante, însă pentru ima­gi­nea generală a Google a fost încă un dezastru.
Din fericire, multe lucruri merg încă foarte bine pentru Google. Vi­itorul telefon Nexus S, dezvoltat de Samsung cu platformă Android, este deja declarat de mulţi gazetari de gadget-uri ca fiind aparatul care o să-i dea peste nas iPhone-ului. La categoria implicare socială, Google a preluat platforma „SayNow“, un loc în care diverse personalităţi transmit mesaje sociale şi formează grupuri şi reţele interesate în re-zol­varea unor probleme. În plus, Go­ogle Marketplace a adăugat o no­uă secţiune, integral dedicată edu­caţiei, în care vor fi disponibile nu doar referinţe bibliografice şi in­stru­mente de cercetare, ci şi lucră­rile pe care elevii şi studenţii le consideră demne de a fi prezentate lumii. Adăugaţi portabilitatea nu­mă­rului de telefon către un serviciu VoIP care promite să devină cel mai ieftin din lume şi este deja clar că gigantul mai are multe de trăit şi de făcut în următorii ani, chiar dacă va trebui, cumva, să se redefinească.