Refinanţarea cardurilor de credit cu dobânzi foarte ridicate, multe ob­ţi­nute odată cu creditele de consum din magazine, ne poate aduce a­vantaje importante. Există cel puţin două soluţii la îndemâna celor care vor să scape de ratele împovără­toare: schimbarea cardului cu unul mult mai ieftin, oferit de altă bancă, sau refinanţarea acestuia cu un credit de consum, variantă recomandată pentru cei care au intrat în spirala datoriilor uriaşe.
Numărul de carduri de cre­dit în circulaţie a scăzut în ultimii doi ani de criză de la peste 2,7 milioane la sub 2,2 milioane la finalul tri­mes­tru­lui trei al anului trecut. O ten­din­ţă si­mi­la­ră cu a cardurilor de de­bit, ca­re re­flectă aterizarea dură a econo­miei ro­mâneşti, cu reduceri drastice de ve­nituri şi şomaj. Deşi numărul tranzacţiilor s-a menţinut constant, la a­pro­ximativ patru mi­lioane de lei în fiecare trimestru, si­tuaţia e diferi­tă în ceea ce priveşte valoarea plăţi­lor. Vo­lumul acestora a cunoscut o pră­bu­şire în anii de recesiune, cobo­rând de la aproape 900 de milioane de lei în ultimul trimestru din 2008 la 530 de mi­lioa­ne în primele trei luni ale anului trecut, urmată de o u­şoară re­dresare în următoarea pe­rioadă.

Mari discrepanţe între dobånzi
Apetitul în scădere al consumatorilor pentru cardurile de credit poa­te fi pus, în primul rând, pe sea­ma cos­turilor piperate ale acestora. De vi­­nă ar putea fi şi complexitatea uti­li­zării lor şi, în consecinţă, cap­ca­nele în care cad cei care nu le folosesc corect.
„În România, cardul de credit, prin modul în care este folosit, se con­fundă cu creditul de consum, ce­ea ce este o mare greşeală”, spu­ne Johan Gabriels, preşedintele RBS Ro­mâ­nia. Spre deosebire de un credit pe termen mediu, de 3-5 ani, destinat achiziţiei de bunuri personale sau pentru o maşină, dobânzile afe­ren­te unui card sunt uneori duble sau chiar triple, costul total (DAE) a­jun­gând chiar şi la 40% pe an, în cazul IFN-urilor care au acordat cre­dite în magazine. Comparativ, cele mai ieftine credite de consum se pot obţine acum cu o dobândă de doar 14% în lei. Ceea ce înseamnă că, în ca­zul unui împrumut de 15.000 de lei, respectiva diferenţă de dobândă ne poate aduce un câştig de aproximativ 1.000 de lei la suma totală de rambursat, pe o perioadă de cinci ani. În concluzie, recomandă bancherii, cei care utilizează sau au de gând să fo­lo­sească un card de credit pentru a cumpăra bunuri de valori mai mari, trebuie să apeleze la varianta unui credit de nevoi personale.
„Trebuie să recunoaştem, cardul de credit este scump şi tocmai de ace­ea nu trebuie să-l utilizăm pentru a cumpăra bunuri de valori mari, pe perioade îndelungate”, spune şi Ste­ven van Groningen, preşedintele Raif­feisen Bank. Din păcate, adaugă a­cesta, o serie de bănci au încurajat în anii precedenţi această practică ne­sănătoasă a creditului de consum pe card, oferind overdrafturi sau des­coperit de cont (credit pe cardul de salarii) de valori exagerate, echi­va­lând cu şase sau chiar mai multe ve­nituri lunare. De aceea, tot mai mulţi clienţi ai băncilor, mai ales cei care s-au pricopsit cu mai multe tipuri de împrumuturi, precum un card şi un credit de consum, încear­că să le refinanţeze, prin consolida­rea acestora într-un singur credit, mai avantajos.
În acest fel se diminuează nu doar valoarea ratei, ci se poate obţi­ne şi o sumă suplimentară de bani. Cei care vor să-şi păstreze cardul de credit pot să-i scadă costurile, prin schimbarea acestuia cu altul mai ieftin. Mai ales că în ultima perioadă băncile au început să lanseze oferte de refinanţare şi pentru aceste produse, nu doar pentru creditele ipotecare. Iar şansele de a obţine condiţii semnificativ îmbunătăţite sunt destul de mari, dacă ne uităm la discrepanţa majoră între dobânzile aferente cardurilor celor mai importanţi emitenţi, care fluctuează între 18 şi 34%. Alegând cea mai ieftină ofertă putem obţine reducerea cu până la jumătate a costurilor lunare aferente unui card.

Neştiinţa costă cel mai mult
Pe de altă parte, cei mai mulţi u­ti­lizatori de carduri de credit, după cum relevă statisticile, pierd sume importante neprofitând de perioada de graţie, ce se poate întinde pâ­nă la două luni, timp în care sunt scutiţi de plata dobânzilor ustură­toa­re, cu condiţia să ramburseze in­tegral su­me­le utilizate din linia de credit. „Car­­dul de credit este un produs ban­­car greu de înţeles pentru mulţi utilizatori şi, din păcate, unele bănci încă profită. De aceea este nevoie de o informare mai bu­nă şi, eventual, de intervenţia re­gle­mentatorilor”, con­sideră şi pre­şedintele OTP Bank, Laszlo Diosi.
Băncile menţionează, în extra­se­le lunare de cont, o sumă mini­mă de plată, reprezentând, de regulă, sub 5% din creditul utilizat, la care se a­daugă dobânzile şi comisioanele afe­rente. Este însă important, spune Jo­han Gabriels, ca în perioada de gra­ţie să se ramburseze integral sumele utilizate, pentru a nu se mai plăti dobânda ridicată. Doar în acest fel se valorifică unul dintre avantajele a­cestui produs bancar, de a avea la dispoziţie o sumă suplimentară de bani, peste veniturile lunare, pentru cheltuieli neprevăzute.
Pentru a stimula interesul clien­ţilor, băncile încearcă să-i atragă cu sti­mulente suplimentare, precum bo­nusurile pentru fiecare plată, discounturi în diverse magazine sau posibilitatea de a plăti în rate, fără do­­bândă. Astfel, utilizatorii de carduri pot primi bonusuri în bani re­pre­zentând 2-3% din sumele chel­tui­te pentru diverse bunuri sau servicii. În acelaşi timp, instituţiile de credit se asociază cu tot mai mulţi co­mercianţi sau furnizori de servicii, precum companiile aeriene, pentru a le oferi clienţilor discounturi ce ajung şi la 30% din valoarea produselor achitate cu cardul. De a­se­menea, în unele magazine, în spe­cial cele cu produse electronice, exis­tă şi posibilitatea achitării acestora în mai multe rate lunare, fără plata vreunei dobânzi. În acest fel, băncile încearcă să impulsioneze consumul şi să-i determine pe clienţi să folo­seas­că mai mult cardul la comercianţi şi mai puţin pentru retragerile de numerar la ATM-uri.