La începutul acestui an, pe 15 ianuarie, mai exact, Wikipedia a împlinit 10 ani de existenţă. Ceea ce era, la început, un site „de tocilari“, un proiect conex al Nupedia (enciclopedie online scrisă de experţi, cu rigurozitate ştiinţifică) a devenit, în timp, o arhivă monumentală cu ambiţii de rezervor al întregii cunoaşteri. Pot fi accesate astăzi peste 17 milioane de articole (26 de milioane de „intrări“), dintre care 3,5 milioane în engleză, iar restul în peste 250 de limbi, şi peste 365 de milioane de cititori. Conţinutul a fost furnizat de peste 3,5 milioane de autori înregistraţi, reprezentând o medie de sub cinci articole pe autor. Wikipedia ocupă locul 8 în topul Alexa al celor mai accesate site-uri şi este, în acelaşi timp, instrumentul preferat al studenţilor şi coşmarul cel mai adânc al profesorilor.
Radu Rizea

Pro şi contra „wiki“
Noţiunea de „academic“ a fost afectată serios de această pseudo-enciclopedie, în care nemărginirea spaţiului virtual permite unui articol despre o formaţie rock o întindere la fel de mare ca a unuia despre teoria relativităţii sau despre Maica Tereza. O aparenţă de „ştiinţific“ a fost, desigur, păstrată, însă libertatea utilizatorilor de a modifica articolele a dus la înmulţirea peste măsură a disclaimer-elor de tipul „nu există referinţă exactă pentru această informaţie“ sau „această informaţie este subiect de controversă“. Asta fără a mai aduce vorba despre vandalism, unele abuzuri conducând chiar la de­finirea, mai în glumă, mai în se­rios, a fenomenului de „Moarte prin Wikipedia“: mai multe persoane pu-blice s-au trezit că au fost declarate decedate în articolele dedicate lor. Ac­torul Paul Reiser, vedeta TV Ver­non Kay sau senatorul de West Vir­ginia Robert Byrd sunt doar câţiva dintre cei care au păţit-o.
În esenţă, Wikipedia a pornit la drum fără niciun fel de speranţe sau perspective. Când a devenit evident eşecul Nupedia, co-fondatorii Jimmy Wales şi Larry Sanger au încercat ma­rea cu degetul şi au lansat conceptul de Wiki („rapid“, în Hawaii). În doar câteva zile, numărul de articole din Wikipedia îl depăşise pe cel din Nupedia, iar în câteva luni exista deja un modul puternic de colaboratori. Era 2001, un an în care fanii de open-source şi militanţii împotriva totalitarismului software erau dis­puşi să petreacă multe ore în slujba comunităţii internaute. În mai puţin de doi ani, Wikipedia avea propria viaţă, dincolo de orice control. În prezent, conţinutul este furnizat de 100.000 de „contribuitori“ permanenţi şi un număr necunoscut de co­laboratori ocazionali. A supravieţuit timp de un deceniu fără publicitate, doar din donaţiile voluntare. Oca­zio­nal, au fost organizate campanii de colectare de fonduri, dar atât.

Cåt de multă încredere poţi avea în Wiki?
Lipsa unui control asupra celor care scriu pentru Wikipedia sau mă­car a unei evaluări primare a capa­cităţilor profesionale ale acestora, în paralel cu „deschiderea“ articolelor, care pot fi în permanenţă modificate, au atras critici serioase din par­tea mediului academic. „Lipsă de au­toritate“ şi „lipsa unei forme definitive“ au fost principalele reproşuri. Începând cu cel din urmă: când co­munitatea ştiinţifică aprobă în unanimitate conţinutul şi întinderea unui articol din Wikipedia, acesta poate fi „blocat“, căpătând o formă definitivă.
În privinţa autorităţii, câteva stu­dii arată destul de clar că riscul de dezinformare sau de proastă informare pentru cei care utilizează aceas­tă resursă estre relativ redus. Un studiu al prestigioasei reviste „Na­ture“, de exemplu, arăta încă din 2005 că „nivelul de acurateţe a informaţiilor este foarte apropiat de cel din Enciclopaedia Britannica, iar numărul de erori grave este similar“. Evident, Enciclopaedia Bri­tannica a contestat rezultatele cer­ce­tării, însă datele „Nature” nu au fost niciodată infirmate. Cu doi ani înainte, un studiu al IBM arăta că „actele de vandalism sunt reparate extrem de rapid, practic înainte de a produce efecte“, iar concluzia era că „Wikipedia are o eficienţă surprin­ză­toare în a se vindeca singură“. În 2010, după ce Wikipedia a notat o înmulţire rapidă a articolelor de specialitate din lumea medicală (Wiki­pedia a fost citată ca referinţă de 619 ori în cele mai importante reviste de medicină din lume în 2009), site-ul a fost analizat de experţi în toxicologie, cercetarea cancerului şi farmacologie, fiind comparat faţă în faţă cu reviste, rapoarte şi cercetări de specialitate. Iar concluziile acestora au fost în mod clar favorabile, ară­tând că adâncimea şi acoperirea in­formaţiilor din aceste domenii au un nivel foarte înalt de calitate, deseori chiar mai înalt decât al unor pu­blicaţii şi emisiuni de specialitate. La nivel de lipsuri, cel mai des au fost menţionate absenţa anumitor informaţii, cauza ţinând însă, de obicei, de departamentele de PR ale produ­cătorilor de medicamente, care au solicitat eliminarea unor pasaje.

O wikilume mai bună?
Printre zecile de interviuri acordate cu ocazia aniversării de 10 ani, o idee a revenit în discursurile ofi­cia­lilor Wikipedia: participarea la construirea unei lumi mai bune. Accesul gratuit şi nelimitat la informaţie de calitate a fost şi este visul pio­nierilor Internetului - în fapt, în­săşi originea Internetului (pentru cei născuţi mai târziu...) fiind pune­rea în comun a  informaţiilor de către universităţi.
Da, ce-i drept, Wikipedia a născut şi studentul copy-paste care, în cel mai bun caz, mai accesează şi link-urile de la sfârşitul unui articol wiki. Însă înainte de wiki a fost copiato­rul, iar înainte de acesta - „copistul“ care asigura trasmiterea aceloraşi notiţe, luate de „tocilari“ către toţi studenţii.
Dincolo de toate acestea însă, Wikipedia are şi componente ori nuanţe care ţin de libertăţi elemen­tare, de spirit şi umanitate. Unii văd Wikipedia ca pe o Cutie a Pandorei, alţii ca pe revoluţia lui Luther, care a tradus Biblia pentru a renaşte cre­dinţa şi a le da oamenilor şansa să înţeleagă despre ce e vorba, de fapt, în Biserică. Cei care scriu Wiki­pe­dia nu se aventurează spre ase­me­nea co­mentarii, pentru că legea lor, şi scri­să, şi nescrisă, şi aprioric asuma­tă este NPOV - Neutral Point Of View.
Guvernul chinez restricţionează în prezent accesul la Wikipedia, dar mii de chinezi completează o enciclopedie în chineză, „pentru ca în ziua în care acest popor va avea li­bertate, să aibă acces la informaţia pe care o doreşte“. Chiar şi ei reuşesc să scrie articole neutre, în care con­ţinutul ştiinţific şi informaţia pură să nu fie alterate de considerente personale.

Există wikiviitor?
Fenomenul wiki ar putea fi văzut ca o modă, însă portretul „wikipe­dist“-ului garantează că vor mai exista contribuitori pentru multă vreme de acum încolo. Cel  mai des, cei care scriu articole în Wikipedia sunt tineri între 23 şi 27 de ani, ab­solvenţi de studii superioare, care se concentrează pe zona lor de expertiză şi care sunt extrem de selectivi şi critici cu informaţia pe care o pri­mesc. Deseori, efortul de a scrie un articol wiki vine ca o reacţie la lipsa unei surse de informaţie corectă, sintetizată, ordonată (şi gratuită!) de care autorul a avut nevoie şi nu a pu­tut-o obţine. Voluntariatul înseamnă ca alţii să nu mai fie nevoiţi să treacă prin aceeaşi situaţie.