Privatizarea băncii de stat CEC Bank ar fi o greşeală, pentru că România are nevoie de instituţii de credit cu capital autohton pentru a nu mai depinde atât de mult de cele străine, consideră Robert Rekkers, preşedintele Băncii Transilvania, singura bancă importantă din ţară cu capital local, care reuşeşte să se dezvolte datorită Bursei.
„Criza a demonstrat că nu este bine să fii la mâna băncilor străine, care pot oricând să-şi retragă investiţiile. E bine ca România să aibă şi instituţii de credit autohtone, care să sprijine economia, cu condiţia ca acestea să fie conduse eficient şi să aibă o strategie clară”, a precizat Rekkers, pentru Sfin.
Ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţeanu, a declarat luni că Guvenul nu discută în prezent privatizarea CEC Bank, „dar în următoarea perioadă este posibil orice”.
Procesul de vânzare a CEC Bank fost oprit la finalul lui 2006, considerându-se că suma de 560 de milioane de euro oferită pentru pachetul de 69,9% din acţiunile băncii de stat de National Bank of Greece este prea mică.
Autorităţile au anunţat ulterior că banca va fi restructurată şi modernizată, iar în următorii ani a fost demarat un proces de extindere şi rebranding, urmând ca reluarea procesului de privatizare să fie reluat după 2011.
Preşedintele CEC Bank, Radu Gheţea, declara în mai 2008, cu ocazia lansării noii identităţi a băncii, că până în 2011 vizează creşterea cotei de piaţă cu 1-2 puncte procentuale, de la 4,2%, la 5-6% după valoarea activelor.
La 30 septembrie 2010, activul total al CEC Bank au ajuns la peste 19 miliarde lei, în creştere cu 20% faţă de anul precedent, datorită creşterii cu 16% a depozitelor, în timp ce volumul creditelor a avansat cu 5%. CEC Bank a anunţat că şi-a propus să intensifice activitatea de creditare a persoanelor juridice (IMM-uri, Autorităţi şi Administraţii Publice Locale - AAPL şi mari Corporaţii), înregistrând o creştere a soldului acestora de circa 11% faţă de sfârşitul anului 2009.
Autorităţile susţin însă că în calea dezvoltării băncii stau autorităţile europene, care nu permit majorarea capitalului social al acesteia. Ialomiţianu a declarat că CEC Bank are nevoie de finanţare pentru a fi comparabilă cu alte bănci, dar Ministerul Finanţelor, acţionarul majoritar al băncii, nu a primit permisiunea Comisiei Europene să majoreze capitalul social.
Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, declara la jumătatea anului trecut că notificarea Comisiei Europene cu privire la capitalizarea CEC Bank se va realiza după finalizarea unui studiu care să demonstreze că infuzia de capital va fi o investiţie rentabilă.
Pe de altă parte, o soluţie pentru dezvoltarea băncii de stat ar fi atragerea de capital privat autohton sau listarea la Bursă. De altfel, fostul ministru de Finanţe, Sebastian Vlădescu, şeful ultimei tentative de privatizare eşuată a CEC-ului, a declarat anul trecut că se intenţionează listarea iniţială a 5% din acţiunile băncii la Bursă, la începutul acestui an.
Banca Transilvania se extinde
La rândul său, Banca Transilvania, în ciuda faptului că nu dispune de sprijinul băncilor-mamă din ţările europene, ca în cazul celor mai multe instituţii de credit competitoare străine, a reuşit să-şi majoreze cota de piaţă la peste 6% în perioada crizei.
Volumul de credite a crescut anul trecut cu două cifre, faţă de o medie a sistemului bancar de doar 3,5% în 2010, aceeaşi performanţă fiind urmărită şi în acest an. Insituţia a continuat, în acelaşi timp, extinderea reţelei teritoriale cu 20 de noi unităţi, care va continua, prudent, şi în noul an.
Pentru a-şi susţine creşterea, banca a reuşit să atragă recent de pe Bursă fonduri de peste 100 de milioane de lei printr-o majoare de capital.
Astăzi, Banca Transilvania a anunţat iniţierea unei investiţii de 15 milioane într-o nouă soluţie informatică de bază, care va fi implementată în următoarele 18 luni. Reprezentanţii băncii au declarat că astfel banca va dispune de una dintre cele mai moderne soluţii informatice, la nivelul marilor competitori străini, care-i va permite să-şi îmbunătăţească serviciile şi să lanseze noi produse inovative, în special pe platformele de internet banking şi de carduri.
