Efectele scontate: mai multe credite, dar şi primele fuziuni şi achiziţii importante
Bancherii sunt mai optimişti cu privire la perspectivele noului an, în care speră să acorde mai multe credite, dar mai ales să recupereze din provizioanele constituite pentru împrumuturile neperformante, astfel încât să revină pe profit. Pe de altă parte, ei se pregătesc pentru un an cu o concurenţă serioasă, ce va îmbunătăţi calitatea serviciilor şi va menţine tendinţa de reducere a dobânzilor, stimulată şi de diminuarea inflaţiei. Este de aşteptat şi un proces de consolidare a unora dintre cele 42 de bănci de pe piaţă.
Cu toate că bancherii se aşteaptă ca noul an să fie mai bun decât precedentul, nesiguranţa şi prudenţa vor rămâne principalele caracteristici ale pieţei, în condiţiile în care economia va continua procesul de ajustare, iar revenirea va fi lentă. Din acest motiv, abia din a doua parte a lui 2011 ar putea să apară condiţii mai prielnice de accelerare a creditării, al cărei ritm nu va depăşi însă 10%. Tot atunci este aşteptată inversarea tendinţei de creştere a volumului de restanţe şi reducerea provizioanelor aferente acestora, ce pot furniza băncilor o gură de oxigen pentru acordarea de noi finanţări. „Reluarea creşterii economice, prognozată pentru 2011, va spori interesul clienţilor pentru accesarea de credite, dar apreciez că se va menţine o atitudine prudentă”, consideră Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor. Bancherii speră ca revenirea economiei să revigoreze şi piaţa imobiliară, pentru a-şi putea recupera garanţiile imobiliare aferente creditelor neperformante. „Cred că din primăvară, după Paşte, am putea să trecem la valorificarea ipotecilor, atunci când şi economia va da primele semne de relansare”, apreciază preşedintele BCR, Dominic Bruynseels. Astfel, monitorizarea strictă a portofoliului de credite şi recuperarea împrumuturilor cu probleme vor rămâne şi în noul an preocupările predominante ale băncilor.
„Prima Casă” rămåne prima speranţă
Programul „Prima Casă” rămâne şi în acest an principalul motor al creditării, mai ales că se aşteaptă îmbunătăţirea acestuia, prin majorarea plafonului garantat de stat şi extinderea bazei de clienţi. În ceea ce priveşte finanţarea companiilor, bancherii se bazează pe lansarea unor programe guvernamentale, în principal în domeniul investiţiilor în infrastructură, dar şi în cel al garanţiilor pentru întreprinderi mici şi mijlocii sau dezvoltatori imobiliari, care ar impulsiona cererea de credite. În opinia lui Gheţea, în acest an va avea un mare succes creditul de cofinanţare a proiectelor din fonduri europene. Creditarea va fi impulsionată de alţi doi factori: creşterea competiţiei între bănci, unde OUG 50 a avut un cuvânt greu de spus, precum şi continuarea tendinţei de scădere a dobânzilor la depozite şi credite, în special la cele în lei. „Cred că 2011 va fi anul competiţiei pe piaţa bancară românească, unde deja a început să se manifeste o puternică luptă între principalele bănci concurente”, consideră şeful BCR. Astfel, valul de oferte de refinanţare a creditelor vechi, la costuri mai mici, va continua, consecinţa fiind o diminuare a dobânzilor, mai ales în cazul celor în monedă naţională.
„Uşoară scădere” a dobånzilor
Cu toate că BNR îşi propune înjumătăţirea inflaţiei în acest an, bancherii apreciază că dobânzile nu vor scădea foarte mult. „Previzionăm o uşoară scădere a dobânzilor la depozitele şi creditele în lei, concomitent cu o reducere a marjelor. Această evoluţie va fi determinată atât de reducerea inflaţiei estimată pentru 2011, cât şi de apariţia primelor semne de creştere economică”, spune Laurenţiu Mitrache, preşedintele Leumi Bank. Şi preşedintele OTP Bank, Lazslo Diosi, apreciază că rata dobânzii la credite va cunoaşte o u-şoară scădere, în timp ce costul depozitelor va fi unul fluctuant, dar, cu toate acestea, tendinţa va fi de stabilizare. „Desigur, totul depinde foarte mult de contextul internaţional”, consideră acesta.
În condiţiile în care dobânzile în lei se menţin la niveluri duble faţă de cele în euro, la toate tipurile de împrumuturi, cu toate că ratele au scăzut anul precedent cu până la patru puncte procentuale, Dominic Bruynseels, şeful BCR, crede că şi în acest an finanţările în valută vor fi preferate de clienţi. Asta dacă nu cumva BNR nu va impune restricţii acestor tipuri de împrumuturi, considerate riscante în cazul deprecierii puternice a monedei naţionale.
Se aşteaptă fuziuni şi achiziţii de bănci
Competiţia tot mai intensă pe piaţa bancară ar putea duce şi la apariţia primelor mari fuziuni sau vânzări de bănci aflate în dificultate, după preluarea GE Money de GarantiBank, la finalul anului precedent. Prima tranzacţie ar putea fi cea a Volksbank, după ce acţionarii acesteia au anunţat, la finalul anului trecut, iniţierea procedurilor de vânzare. Şi OTP Bank este în căutarea unei bănci de dimensiune mică sau medie din România, parte a planului de a se dezvolta pe piaţa locală.
Preşedintele BCR apreciază că posibile fuziuni sau achiziţii pe piaţa locală ar putea apărea ca urmare a proceselor de restructurare luate de băncile-mamă din străinătate. El consideră că piaţa bancară locală are totuşi o perspectivă foarte bună pe termen mediu şi lung, astfel că cele mai multe instituţii de credit vor continua să-şi dezvolte activitatea. Pe de altă parte, preşedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, consideră că procesul de consolidare a sistemului bancar ar putea începe în acest an, în România fiind prea multe bănci generaliste. În consecinţă, unele bănci se vor concentra pe afaceri de nişă, fenomen care a început deja să se manifeste. La rândul său, Lazslo Diosi apreciază că în 2011 competiţia se va înteţi pe piaţa de profil, „însă aceasta va fi caracterizată, în acelaşi timp, de o tendinţă de consolidare”.
Tendinţe pe piaţa bancară în 2011
- Reducerea dobânzilor la credite şi depozite, în special în lei
- Creşterea competiţiei, prin refinanţări de credite şi îmbunătăţirea serviciilor
- Fuziuni sau preluări de bănci în dificultate
- Creşterea creditării cu 5-10%
- Stabilizarea creditelor neperformante
- Majorarea numărului de executări silite
- Continuarea programului „Prima Casă”, modificat