Aplicaţiile mobile în 2011

de Radu Rizea in Tehnologie & IT pe 7 Ianuarie 2011, 17:50

  • print
  • rss

Producătorii de telefoane şi dezvoltatorii de programe vor fi obligaţi să-şi diversifice oferta: clienţii au ieşit din „prizonieratul brandurilor“

Strategiile de comunicare ale brandurilor - atât furnizori de publicitate, servicii sau aplicaţii, cât şi producători de terminale mobile în sine - vor fi obligate să ia în considerare câteva tendinţe evidente în anul care începe, după ce 2010 a impus deja generalizarea accesului gratuit sau aproape gratuit la reţelele sociale, implementarea de aplicaţii de tip GPS şi Messenger, precum şi scăderea semnificativă a preţurilor pentru aplicaţii şi transferul de date.

iPhone, viitorul la trecut
Cei care au profitat de entuziasmul general provocat de iPhone şi iPad şi-au văzut investiţiile răsplătite cu generozitate. Însă sfârşitul de an a demonstrat că ambiţiile Google, Microsoft sau Research in Motion (Blackberry/RIM) nu sunt deloc ne­gli­jabile, iar perioada de scădere a HTC şi Samsung ar putea oricând să re­devină creştere, în clipa când apa­re un produs de calitate. Estimările conform cărora vor funcţiona pe pia­ţă aproximativ un miliard de smartphone-uri şi alte terminale „inteli­gente“ înainte de sfârşitul lui 2013 ara­tă destul de clar că dimensiunile pieţei vor fi îndestulătoare atât pentru Apple, cât şi pentru principalii săi concurenţi. Conform cercetărilor efectuate de Gartner, numărul de aplicaţii descărcate de pe aceste terminale a depăşit 4 miliarde în 2010 şi va ajunge la aproximativ 21 de mi­li­arde în 2013. O strategie extinsă, acoperitoare, este necesară pentru ab­solut toţi jucătorii de pe piaţă.
Una dintre principalele ame­nin­ţări la adresa Apple va fi, în mod clar, Android, chiar şi în condiţiile în care caracterul său „fragmentat“ a fost sur­să de reproşuri din partea fa­nilor „integrat“-ului iPhone. În ul­ti­mii doi ani, Google a pus pe piaţă nu mai pu­ţin de şapte variante de siste­me An­droid (de la 1.1 la 2.2), iar felul în care principalii producători de ter­minale bazate pe acest sistem de operare au reuşit să-l pună în valoa­re a evoluat constant (semnificative sunt ultimele lansări de la Motorola, Samsung, LG, HTC, Huawei şi Sony Ericsson).

Tablete pentru reţele sociale
Vânzările peste aşteptări de dispozitive de tip tablet au născut ne­ce­si­tatea unor aplicaţii dedicate. În plus faţă de producătorii tradiţio­nali, com­petiţia se va înteţi în acest an, cu noi jucători din zona telefo­niei mobile, care au anunţat deja că vor lansa pro­priile tablet-uri în 2011 - Re­search In Motion, Samsung, LG, HTC şi Mo­to­rola, toţi venind în completarea vii­toarelor oferte de la Apple, Acer, Cis-co, Dell, OpenPeak şi Viewsonic. Dis­tri­buirea directă de la producător sau prin intermediul retailerilor şi al reţelelor de telefonie mobilă (care şi-au anunţat deja in­te­resul faţă de a­ces­te produse) vor asi­gura o penetra-re rapidă a pieţei în acest an. Se es­ti­mează că anul trecut a adus vân­zări de peste 10 milioane de table­­t-uri Apple şi peste un mi­lion de la Sam­sung, iar previziunile Gartner indică o cifră de aproximativ 55 de milioa­ne de unităţi livrate în 2011.
În ceea ce priveşte reţelele socia­le, în 2011 se aşteaptă ca fiecare pro­ducător de terminale să-şi ajusteze diferitele modele după tipul de utilizator de reţele sociale pe care îl re­prezintă cumpărătorul. În zona fur­nizorilor de comunicaţii mobile s-au înregistrat primele oferte de abonamente/cartele destinate utilizatori­lor de reţele sociale. În acest mo­ment se estimează că 35% din utilizatorii de Twitter îşi postează mesajele de pe telefonul mobil. Peste două milioane de site-uri din întreaga lu­me au implementat butonul „Like“ de la Facebook. În plus, s-a observat că obiceiurile de consum diferă, la acelaşi utilizator, în funcţie de terminalul folosit, existând dispoziţii dife­rite de cumpărare în clipa în care foloseşte Internetul mobil sau cel de la birou/de acasă. Prima consecinţă, spun analiştii, va fi aceea că brandurile create special pentru prezen­ţa în spaţiul virtual destinat comunicaţiilor mobile vor avea un succes deo­sebit, în timp ce aplicaţiile brandurilor vor conduce la consacrarea unui nou canal de distribuţie şi vânzări. Pe de altă parte, se ştie deja că nu prea există multe opţiuni de cum­părare de pe smartphone, iTu­nes având un succes enorm în pri-mul rând datorită uşurinţei în utilizare. Evident, o ţintă pentru 2011 va fi dezvoltarea sau măcar îmbu­nă­tăţirea metodelor de plată acceptate prin telefonul mobil. Comisionul impus pentru operaţiuni, care poate însemna astăzi până la 30% din va­loa­rea bunului achiziţionat, va cu­noaş­te, de asemenea, o scădere semnificativă, fiind considerat în unanimitate drept o frână în calea dezvoltării comerţului mobil.

SF-ul devine cotidian
Evoluţia tehnologiei (în paralel cu ieftinirea ei), deja simţită şi aplicată pe scară largă în Japonia, va con­duce la înmulţirea telefoanelor do­­ta­te cu „near-field communication“ (NFC) - tehnologie wireless cu unde de înaltă frecvenţă, activă pe dis­tanţe foarte mici, în genul carte-le­lor magnetice de acces în insti­tu­ţii sau al celor utilizate pentru trans­portul în comun. Google a lan­sat deja sistemul de operare An­droid Gin­ger­bread, care suportă NFC, iar intenţia marilor retaileri este de a implementa acest mod de plată imediat ce există suficiente dispozitive pe piaţă. Marii producă­tori de telefoane mo­bile au anunţat în 2010 că introducerea de cipuri RFID (de iden­tificare prin frecvenţă radio) este planificată pentru viito­rul apropiat.
Pe măsură ce aplicaţiile şi ins­trumentele de plată disponibile pentru smartphone-uri se vor în­mulţi, vor apărea, inevitabil, şi noi ameninţări legate de protecţia da­telor personale. Multe canale prin care se distribuie aplicaţii pentru smartphone-uri nu fac teste de se­cu­ritate pentru cele peste un milion de aplicaţii pe care le vând, fapt ce amplifică riscurile.
În fine, ultima problemă pe care o va ridica 2011 va fi fragmentarea. În prezent, activează pe piaţă opt sisteme mari de operare: Apple iOS, Google Android, RIM BlackBerry, Windows Phone, Hewlett-Packard (Palm), Samsung Bada, Nokia Sym­bian şi Intel MeeGo. Acestea sunt ins­talate pe o puzderie de termina­le şi aplicaţii - smartphone, telefoa­ne „normale“, tablet-uri, smart TV, au­to­mobile, netbook-uri, laptopuri şi browsere. Din nou, aplicaţiile pe ca­re le vor oferi competitorii vor ju­ca un rol esenţial în diferenţierea produselor, dictând, în cele din ur­mă, succesul sau eşecul unora sau altora dintre aparate sau servicii.


 
Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!





Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Adrian Vasilescu

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiind­că în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care popu­laţia plătea consumul nu erau din eco­no­mi­sirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare



Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net