Dificultăţile pe care România le-ar putea întâmpina în atingerea criteriilor pentru adoptarea monedei unice în contextul crizei economice îl determină pe guvernatorul BNR să avertizeze că termenul de trecere la euro s-ar putea prelungi dincolo de 2015, o întârziere fiind „în interesul tuturor”. Cu toate acestea, ţinta nu a fost încă modificată.
„În lumina experienţei altor ţări privind adoptarea euro, am putea spune că este în interesul tuturor să avem mai degrabă o întârziere faţă de această dată (2015) dacă ea reflectă o mai bună pregătire pentru o prezenţă sustenabilă a României ca membru al zonei euro”, a spus Isărescu într-un discurs susţinut la finalul anului trecut la Institutul European.
Acesta a precizat că înainte de criza economică, planurile erau ca România să intre în ERM II (mecanismul cursului de schimb) în 2012 şi să adopte euro în 2015.
„S-au făcut progrese în direcţia reducerii inflaţiei, în limitarea volatilităţii ratei de schimb, în reducerea ratelor dobânzii pe termen lung. Totuşi, recesiunea s-a reflectat în deficite bugetare mai mari. Pentru anul acesta estimăm un deficit de 6,8 procente din PIB. Atingerea ţintei de deficit bugetar de 3 procente din PIB în 2012 cerută de intrarea în ERM II este încă fezabilă, dar necesită reforme mai profunde în aria alocaţiilor sociale şi ale ocupării în sectorul public. Pentru a intra în ERM II trebuie progresat în această direcţie în 2011.
Dar s-ar putea să ne ia mai mult de un an—poate doi ani—pentru a implementa aceste reforme. Astfel, întârzieri pot apărea, iar data adoptării euro s-ar putea să se modifice corespunzător”, a precizat guvernatorul BNR.
Euro, singura şansă de a ieşi din criză
Acesta a ţinut însă să sublinieze că România trebuie să lupte pentru a intra în următorii ani în zona euro, în ciuda contextului ostil, iar BNR susţine acest proiect.
„Dacă, în continuare, România va câştiga o mai mare credibilitate, va convinge autorităţile europene că adoptă măsuri bune, că dovedeşte seriozitate în îndeplinirea lor întocmai şi că, totodată, acţionează concret pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, ţara noastră îşi va netezi singură drumul spre zona euro”, consideră Isărescu.
Dar, a menţionat acesta, accentuarea temerilor legate de euro şi de zona euro au complicat lucrurile: „Exigenţele vor fi mai mari, condiţiile mai aspre. Dar ne-am obişnuit deja ca visul nostru european să treacă prin examene extrem de riguroase şi de dure. Chiar ţări cu economii puternice, membre ale Uniunii Europene, întâmpină dificultăţi de integrare în mecanismul monetar şi în cel fiscal, unele au cerut deja ajutor internaţional, altele se văd în pericol de a cere ajutor în viitorul apropiat.”
„Trebuie să înţelegem, aşadar, că Uniunea Europeană nu ne aşterne dinainte un covor din petale de trandafir. Drumul e greu, dar o altă şansă de a ieşi din actualele dificultăţi nu avem”, a avertizat Isărescu.
Acesta consideră că nu trebuie să ratăm şansa de a intra în zona euro, astfel că BNR îşi menţine deocamdată ţinta de adoptare a monedei unice în 2015.
„Ştim că nu avem dreptul să ratăm, tocmai acum, şansa pe care România o are – trecerea la euro. Ţara noastră va fi însă nevoită să-şi comprime timpul dezvoltării. Banca Naţională a menţinut obiectivul trecerii la euro în 2015 şi acţionează în sensul îndeplinirii lui. Iar la BNR funcţionează cu bune rezultate un larg comitet specializat de pregătire a trecerii la euro... Avem convingerea că intensificarea pregătirilor de aderare la zona euro, în cadrul unui program naţional, va da un nou avânt transformării şi modernizării întregii societăţi româneşti”, a mai spus Isărescu.
Mai avem de îndeplinit trei obiective pentru euro
Criteriile de aderare la zona euro au fost stabilite în tratatul de la Maastricht, iar România respectă în prezent doar doi din cei cinci indicatori stabiliţi, conform unei analize realizată, tot la finalul anului trecut, de prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu. Este vorba de cursul de schimb, care nu trebuie să oscileze cu mai mult de 15 procente, şi de datoria publică, mai mică de 60% din PIB.
Mai avem însă de lucru cu rata inflaţiei, a cărei medie anuală nu trebuie să depăşească 1,5 puncte procentuale media celor mai performanţi trei membri UE, adică 2,2%.
Un alt criteriu este rata dobânzilor pe termen lung, ce nu poate fi cu mai mult de două puncte peste media celor mai performanţi trei membri UE, adică 6,3%. În privinţa deficitului bugetului consolidat, acesta trebuie să fie, după cum se ştie mai bine, sub 3% din PIB, faţă de 6,8% estimat pentru acest an.