Numărul celor care îşi păstrează banii cash este aproape egal cu cei care-i au depuşi în conturi sau depozite bancare, relevă un studiu GfK România, realizat la soli­citarea Fondului de Garantare a De­po­zitelor în Sistemul Bancar. Un alt sondaj, rea­li­zat de Dae­dalus Millward Brown pentru Raiffeisen Ban­ca pentru Locuinţe, arată că un procent şi mai mare, adică 53% din ro­mânii care eco­no­mi­sesc, preferă banii lichizi, pe care îi ţin a­ca­să, în timp ce doar 32% îi depun în conturi curente, iar 13% au depozite la termen. Întrebaţi care e motivul pentru care preferă să păstreze banii la saltea, ma­joritatea au răspuns că sunt mai si­guri decât în bănci. Şi asta cu toate că s-au de­clarat conş­tienţi că valoarea sumelor în mo­mentul retragerii din conturi sau depozite ban­care poate fi mai mare decât în cazul păstrării banilor acasă.
Neîncrederea românilor în bănci pare a fi o reminiscenţă a falimentelor instituţiilor de credit din urmă cu mai puţin de zece ani. Dar şi o consecinţă a gradului redus de cunoaş­te­re a faptului că statul, prin Fondul de Ga­ran­tare a Depozitelor, garantează fiecărui depo­nent la o bancă falimentară echivalentul a ma­ximum 50.000 de euro, plafon majorat la 100.000 de euro din 2011. În prezent, arată studiile, peste ju­mătate din români cred că eco­nomiile ar fi în totalitate pierdute dacă banca ar da faliment.
Cei care au economii sunt mai informaţi, dar 29% cred că le-ar pierde dacă banca ar da faliment, 39% consideră că le-ar recupera parţial şi doar o treime sunt siguri că şi-ar pri­mi banii înapoi în totalitate. Dintre aceştia din urmă, doar 6% ştiu că Fondul de Garan­tare a Depozitelor este cel care le înapoiază sumele economisite. „Un nivel scăzut de in­for­mare a populaţiei cu privire la sistemul bancar şi la rolul Fondului de Garantare a Depozitelor poate influenţa deciziile de economisire”, explică Eugen Dijmărescu, directorul Fon­dului.