Prestigiul unui capitalist nu ar trebui să fie dat numai de valoarea averii sale sau de cât cash dispune, ci şi de am­pren­ta pe care o lasă locului unde îşi de­rulează afacerile, de ta­xele plă­tite sau de numărul oamenilor pe care îi angajează. Demersul co­ti­dia­nului „Financiarul” de a în­toc­mi „Catalogul Capitaliştilor Ro­mâni” are în primul rând scopul de a prezenta şi o altă faţă a oamenilor de afaceri români decât cea pe care media le-a zugră­vit-o până acum. În loc să evalueze şi să cuantifice ave­ri­le boga­ţilor Româ­ni­ei în funcţie de declara­ţi­ile acestora sau de estimă­rile pieţei, catalogul a fost întocmit pe ba­za unui unic criteriu obiectiv: contribuţiile plă­ti­te la bugetul de stat de către fir­mele în­registrate pe numele celor mai importanţi oa­meni de afaceri români şi al familiilor acestora.

Clasamentul realizat de „Fi­nan­ciarul” ar putea să-i surprindă pe unii cititori obişnuiţi cu topu­ri­le de bogaţi de pe la noi, fiind di­fe­rit de ierarhia stabilită de acestea. Di­ferenţa vine însă din in­ten­ţia ce­lor care au realizat „Cata­logul Ca­pi­taliştilor Ro­mâni” de a-i evi­den­ţia în pri­mul rând pe acei oa­meni de afaceri care îşi construiesc un business pe termen lung în Ro­mâ­nia, cu investiţii în pro­duc­ţie şi servicii, cu sute sau mii de an­gajaţi.
Pe de altă parte, demersul are ca scop şi evaluarea acelor afa­ce­rişti de top care, deşi des­făşoară afaceri importante în ţara noastră, fie în­cearcă, prin optimizări fiscale, să facă plăţi cât mai mici la bu­getul de stat, fie se as­cund în spatele unor offshore-uri înregistrate în alte ţări.

Un miliard de euro, contribuţii la stat
Contribuţiile plătite la bugetul de stat de către cei mai importanţi 80 de oameni de afaceri români în perioada 2007-2009 totalizează aproape un miliard de euro, sumă apreciabilă în condiţiile în care cele mai im­portante companii sau instituţii de credit din România sunt controlate de investitori străini.

Luând în calcul contribuţiile plătite la buget în anul 2009, primul loc în clasamentul celor mai mari capitalişti români realizat de „Financiarul” este ocupat de Dorinel Umbrărescu, supranumit şi „regele asfaltului”, care a plătit anul trecut statului român contribuţii tota­le de 25,2 milioane de euro. Pe de altă parte, familia Voiculescu, cu afaceri în media, imobiliare şi energie, ocupă primul loc în funcţie de sumele plătite în intervalul 2007-2009, contribuind cu 60,7 milioane de euro la bugetul de stat în această perioadă, în timp ce taxele achitate în 2009, în valoare de 18 milioane de euro, o po­ziţionează pe locul doi în clasament. Trebuie de ase­menea menţionat că nici Dorinel Umbrărescu şi nici familia Voiculescu nu au datorii la bugetul de stat.
Pe locul al treilea în funcţie de contribuţiile achitate anul trecut se află Gabriel Comănescu, care a plătit 1,9 milioane de euro pentru afacerile derulate în dome­niul forajului petrolier şi al turismului. În schimb, Co­mă­nescu a acumulat datorii de peste 10 milioane de euro.

Marii absenţi
Din prima parte a clasamentului lipsesc însă nume mari din lumea românească a afacerilor, care ocupă poziţii fruntaşe în topurile celor mai bogaţi români rea­lizate de publicaţiile „Capital” şi „Forbes”. Printre ma­rii absenţi se numără şi fruntaşii celor două clasamen­te, Dinu Patriciu şi Ion Ţiriac.
Astfel, Patriciu (locul 1 în topul „Forbes”) apare undeva spre finalul topului capitaliştilor români, cu suma de 155.000 de euro plătită către statul român în 2009. La fel se întâmplă şi cu plăţile făcute de firmele lui Ion Ţiriac (primul loc în topul „Capital”), care totali­zează numai 544.000 de euro în cursul anului trecut, situându-se în a doua jumătate a clasamentului capitaliştilor români realizat de „Financiarul”. Deşi ambii businessmeni au afaceri importante în România, preferă să le controleze prin intermediul unor firme înregistrate în paradisuri fiscale.
La coada clasamentului se mai găsesc şi alte nume sonore de afacerişti români care, deşi plătesc sume ridicole la stat, deţin proprietăţi sau desfăşoară afaceri impor­tante pe teritoriul românesc. Exceptându-l pe Frank Timiş, unul dintre cei mai bogaţi români, dar care face afaceri în străinătate, pe listă se mai află „mogulul media” Sorin Ovidiu Vîntu, cu plăţi la stat de 63.000 de euro în 2009 şi datorii de 92.000 de euro, precum şi fa­milia Păunescu (media, imobiliare, ener­gie), care a plă­tit anul trecut la buget doar 83.000 de euro. De ase­me­nea, proprietarul Unirea Shopping Cen­ter, Dan Grigore Adamescu, figurează cu contribuţii de 16.500 de euro, iar fraţii Buzăianu, „băieţii deştepţi” din energie care controlează Energy Holding, au virat la buget doar 10.500 de euro anul trecut. În aceste ca­zuri, explicaţia este că respectivii oameni de afaceri nu apar direct în acţionariatul firmelor pe care le controlează, ci prin intermediul unor off-shore-uri.

Campioni la datorii
„Catalogul Capitaliştilor Români” nu a luat însă în calcul numai plăţile către buget ale celor mai importanţi oameni de afaceri, ci şi datoriile acestora către bu­get. Pe primul loc, detaşat, se află fraţii Micula, cu dato­rii de 41,5 milioane de euro, în condiţiile în care fir­me­le acestora au achitat anul trecut contribuţii de numai 7,5 milioane de euro la buget.
În cazul omului de afaceri Ioan Niculae, locul fruntaş din topul contribuabililor s-a repetat şi în cel al da­tornicilor, după ce a ajuns să datoreze statului 20,9 mili­oane de euro. La fel este şi cazul lui Gabriel Comă­nescu, ale cărui debite către bugetele de stat depăşesc 10,5 milioane de euro.
Lista datornicilor este completată de Nicolae Du­mi­­tru, proprietarul centrelor comerciale de chine­zării Niro şi Dragonul Roşu, cu o datorie de 6,9 mili­oane de euro la buget, de Valer Blidar, cu afaceri în in­d­ustria de material rulant şi bănci, care datorează statului 5,4 milioane de euro, şi de Gabriel Cârlig, om de afaceri cu activităţi în industria textilă şi imobilia­re, care a reuşit să acumuleze debite de aproape 5 mi­li­oane de euro la stat.

Scrisoare către Traian Băsescu
„Domnule Preşedinte,
Conform unei analize bazate pe cifre oficiale, fami­lia Voiculescu a contribuit în ulti­mii 3 ani cu peste 60 de milioane de euro la bugetul de stat, iar suma pri­melor 30 de contribuţii ale capitalului românesc la buget depăşeşte un miliard de euro. Este o sumă semnificativă, care ar putea susţine creşterea sala­riilor din sectorul bugetar la nivelul din iunie 2009.
Ştiu, este insuficient pentru a acoperi întregul de­zas­tru economic şi social pe care îl prezidaţi.
Familia Voiculescu se va strădui, în continuare, să rămână cel mai mare contri­butor român privat la bugetul de stat, cu o medie de peste 20 de milioane de euro anual.
Însă pentru ca acest efort să se resimtă benefic în viaţa românilor, ar ajuta ca şi dumneavoastră să mai reduceţi rata dezastrelor economice şi sociale.
Acceptaţi să faceţi acest efort? Nu pentru moguli, ci pentru ţară! (pentru că, nu-i aşa, ţara este unica dumneavoastră grijă.)“
Cu sinceritate, Dan Voiculescu

România, un infern fiscal
Pentru a mai echilibra însă puţin situaţia, va trebui să amintim şi dificultăţile cu care se confruntă mediul de afaceri în România, unul dintre statele cu cele mai neprietenoase climate fiscale pentru afaceri din Europa. De exemplu, Codul Fiscal a fost modificat de nu mai puţin de 47 de ori în ultimii cinci ani, motiv de bulversare a oricărui plan de business pe termen mediu şi lung. Totodată, România ocupă locul 151 din 183 într-un clasament al firmei de consultanţă PricewaterhouseCoopers referitor la cât de uşor se plătesc taxele şi impozitele. Dacă un agent economic din România trebuie să facă 113 plăţi pe an, în Suedia e nevoie de numai două plăţi, iar în Hong Kong de trei. Doar Ucraina ne întrece la capitolul birocraţiei fiscale, ţară în care este nevoie de 135 de plăţi din partea operatorilor economici.