Singurele instituţii care vor beneficia în 2011 de creşteri ale fondurilor de salarii de peste 10%, cu excepţia Ministerului Finanţelor Publice, unde stimulentele au fost în sfârşit bugetate, sunt cele de forţă: serviciile secrete şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. În rest, cu excepţia Ministerului Apărării Naţionale şi a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, cheltuielile cu personalul din instituţiile statului sunt în scădere faţă de cele din 2010, pentru a se încadra în anvelopa de 39 de miliarde de lei impusă de FMI.

Stenogramele apărute ca ciupercile în presă în acest an îşi arată roadele. Poate e doar o coincidenţă, dar singurii bugetari care beneficiază de creşteri considerabile ale salariilor brute în 2011 vor fi cei care sunt re­cunoscuţi drept cei mai bine informaţi (şi cei mai buni informatori) din România. Astfel, în timp ce cheltuielile de personal ale Ministe­rului Agriculturii se reduc cu 34%, iar cele ale Ministerului Jus­ti­ţiei cu 20%, an­gajaţii Serviciului Român de In­for­maţii (SRI) vor avea venituri mai mari cu 10,28% decât în acest an, ur­maţi de cei ai Ser­viciului de Pro­tec­ţie şi Pază (SPP), cu 11,10%, ai Ser­vi­ciului de Infor­ma­ţii Externe (SIE), cu 11,66 şi ai Serviciului de Tele­co­municaţii Speciale (STS), cu 14,58%. Bugetarii din Ministerul Ad­minis­traţiei şi Inter­nelor, sau doar o parte din ei, vor câş­tiga mai mult anul viitor, MAI având bugetate în proiectul de bu­get pe 2011 cheltuieli de personal de peste 6 miliarde de lei, cu 11,13% mai mult ca în 2010. Mi­nisterul Apărării Naţionale (MApN) va avea şi el cheltuieli cu per­sonalul mai ridicate cu 3,67%. To­tuşi, nu este neapărat o veste bună pentru angajaţii acestor instituţii, mai ales pentru simplii angajaţi. Pentru că, cel puţin potrivit proiec­telor de buget, în cazul SPP, STS, MApN şi MAI, de la 1 ianuarie vor tre­bui achitate con­tri­buţii sociale către Casa Naţio­nală de Pensii. Iar în unele cazuri ma­jo­ră­rile de cheltuieli cu personalul (veni­turi brute) nu sunt suficiente pentru a acoperi su­mele ce urmează a fi văr­sate în bugetul asi­gurărilor so­cia­le. Astfel, pentru a com­pensa defici­tul, angajaţii MApN, de exemplu, nu mai au bugetate sa­larii de merit, in­demnizaţii de conducere, spor de ve­chime, prime de vacanţă, ore suplimentare, fond de premii sau fond pentru funcţii cu­mulate. O situaţie similară se înre­gistrează şi la MAI.

Cine-mparte parte-şi face
O situaţie interesantă este la Mi­nisterul Finanţelor Publice. Greve­le făcute de angajaţii MFP par a fi dat, cel puţin în parte, roade. Ast­fel, cheltuielile de personal s-au majorat cu 87,96%, de la 874,3 mili­oa­ne la 1,64 miliarde de lei, pentru a se compensa eliminarea sporu­ri-lor extrabugetare. De altfel, MFP este de departe cel mai risipitor mi­nister, numai cheltuielile cu dobân­zile la împrumurile repetate con­trac­tate pentru plata pensiilor şi salariilor ridicân­du-se în 2011 la 8,1 miliarde de lei, în creştere cu 22,68% faţă de 2010. MFP promite şi că va reveni la ni­veluri mai normale ale Fondurilor de rezervă, de 207 milioane de lei, după ce Fondul de Rezervă aflat la dispoziţia prim-ministrului prin intermediul SGG a fost majorat, la ultima rectificare, la 1,76 miliarde de lei. Pentru a fi alocat discreţionar, către autorită­ţile locale, după culoare. De altfel, din bugetul pe 2010 al SGG, de 906 milioane, 405 milioane sunt trecute la capitolul alte cheltuieli, ma­jo­ritatea (227 de milioane) fiind alocate salarizării personalului de cult. Situaţia este aceeaşi şi pentru 2011 - la un buget total al SGG de 880 de milioane, 248 de milioane sunt destinaţi plă­ţii salariilor clericilor, în creştere cu 9,12%. Lucru nor­mal de altfel, dată fiind influenţa bisericii asu­pra preferinţelor electorale ale popu­laţiei. Primul an în care SGG a bugetat salarizarea per­sonalului de cult a fost 2010.

Agricultura trebuie să absoarbă 8,5 miliarde de la UE
Pe total cheltuieli, marele câşti­gă­tor al proiectului de buget pe 2011 este MFP, care va beneficia a­nul viitor de un buget cu 12,76% mai mare (2,85 de miliarde de lei) ca mi­nister şi de unul cu 22,72% mai mare (22,2 miliarde de lei) pentru ac­ţiuni generale. Alte ministere care vor fi pe plus în 2011 sunt cel al Mediului şi Pădurilor (28,86%), cel al Muncii (14,18%) şi cel al Dezvol­tării Regionale şi Turismului (0,63%). Şi Ministerul Agriculturii ar trebui să se bucure de un buget mai ridicat (cu 14,29%), însă pentru a reuşi acest lucru ar trebui să ab­soarbă fonduri europene neram­bur­sabile de 8,5 miliarde, cât e bu­getat în proiect. Ad­ministraţia Pre­zi­den­ţială va avea şi ea un buget mai mare ca în 2010, cu 3,58%, în po­fida faptului că la cheltuielile de personal e prevăzută o diminuare cu 3,85%. Diplomaţii sunt marii pier­­zători ai împărţirii plăcintei pu­blice, MAE având un buget cu 34,46% mai mic şi cheltuieli cu per­so­nalul reduse cu 7,29%. Urmează Ministerul Justiţiei, care va trebui să se mulţumească cu chel­tuieli mai mici cu 13,91% decât în 2010, iar angajaţii săi - cu venituri reduse cu 20,44%.

Fond de rezervă pentru majorări salariale
Pentru prima dată într-un proiect de buget, la alocarea făcută către Ministerul Finanţelor Publice - Acţiuni generale apare categoria cheltuieli de personal, în sumă de 889 de milioane de lei. Aceste cheltuieli nu vizează direct personalul MFP sau al altor instituţii subordonate, ci reprezintă un nou Fond de rezervă la dispoziţia premierului. Potrivit autorilor proiectului, “în bugetul MFP - Acţiuni generale, la titlul Cheltuieli de personal este prevăzută o sumă globală, din care, prin hotărâre a Guvernului pot fi majorate cheltuielile de personal prevăzute în bugetele ordonatorilor principali de credite finanţaţi integral de la bugetul de stat, pentru acoperirea necesarului de credite bugetare aferente creşterilor salariale stabilite pentru anul 2011”. Cu alte cuvinte, aceste majorări nu sunt prevăzute în bugetele fiecărui ordonator de credite, ci rămân la dispoziţia prim-ministrului, care, prin hotărâre de guvern, poate decide discriminatoriu, cui şi cu cât i se va mări salariul. În funcţie de cât de cuminte a fost, probabil, şi de cât de bine a servit interesul, evident public, stabilit de şeful Executivului. Astfel, nu numai primarii pot beneficia de favoritisme, ci şi sindicatele!