În perioada dinaintea crizei, la fiecare sfârşit de an era o întrebare ce se repeta obsedant: Care va fi cel mai bun plasament următorul an? Iar analiştii răspundeau în cor în coloanele ziarelor: „imobilele, acţiunile”. Experţii au dat acelaşi răspuns ani la rând, iar respectivele plasamente au atins maxim după maxim. În ciuda avertismentelor preşedintelui din acea vreme al Federal Reserve, Alan Greenspan, care atrăgea atenţia că scumpirea acţiunilor şi a caselor a redus înclinaţia spre economisire şi a crescut datoriile familiilor, că majorarea considerabilă a averilor a fost determinată în mare parte de creşterea preţurilor şi că ceea ce oamenii percep ca o abundenţă a bogăţiei poate să dispară uşor.

Au rmat inevitabil criza, pe care statul a încercat s-o re­zolve prin fabricarea de bani de hârtie. Iar indivi­zii şi companiile, când au observat că sunt loviţi în „raritatea” bu­nu­rilor pe care le posedă - respectiv banii -, şi-au îndreptat atenţia către active mai rare, care nu-şi pierd va­loarea în timp şi nici nu pot fi multiplicate prin politici monetare discreţionare: aur, platină, argint, pe­trol, metale neferoase (cupru, ni­chel etc.). Cu riscul ca în momentul în care masa monetară excedentară va fi scoasă din piaţă preţul respectivelor active-refugiu în care s-a investit să se ajusteze semnificativ.

Să vedem, în contextul actual, în care e stimulată stagnarea şi nu munca, în care guvernele şi băncile centrale ţin artificial în viaţă o se­rie de bănci comerciale, mai e indicat vreun alt plasament în afara de­pozitelor bancare? SFin îşi asumă riscul ca, în plină criză, să le adre­seze analiştilor economici o întrebare de care nu mai scăpam în pe-rioa­da „boom”-ului, dar pe care acum nu le-o mai pune nimeni: Care consideraţi că este cel mai po­trivit portofoliu de plasamente pen­tru o sumă de 10.000 de euro, 100.000 de euro, un milion de euro?

Prof. Dr. Niels Schnecker, manager senior partner Schnecker van Wyk & Pearson
Depozite în dolari
canadieni, fuziuni şi achiziţii
în agricultură
10.000 euro: depozite în lei pe un an sau în dolari canadieni la acelaşi termen.
100.000 euro: invest-loan account cu Jyske Bank, investiţii industriale (IMM în parcuri industriale) în Turcia.
1.000.000 euro: operaţiuni de M&A (prin leverage) în agricultură sau în industrii fie ne­lo­vite de criză (produse energetice, baterii, medicamente, bio-teh­no­logie), fie emergente (ener­gie ver­de etc.)


Mihai Căruntu, Şeful departamentului de analiză pe piaţa de capital BCR
Instrumente cu venit fix
10.000 euro: 80% instrumente cu venit fix (depozite bancare/fonduri monetare, fonduri de obligaţiuni locale), 20% acţiuni (fonduri pe acţiuni locale, din care eventual 10% în fonduri cu expunere majoră pe SIF-uri).
100.000 euro: 60% instrumente cu venit fix, 40% acţiuni (20% expunere piaţa locală prin fonduri/acţiuni individuale, 20% indici/fonduri acţiuni pieţe internaţionale, cu precădere Austria, eventual indicele ATX -10%).
1.000.000 euro: 40% instrumente cu venit fix, 60% acţiuni (20% expunere piaţa locală, 40% expunere indici/fonduri acţiuni pieţe internaţionale, dar şi expunere directă acţiuni, cu precădere Austria).
Expunere orientativă locală: SIF-uri de preferat la momentul actual faţă de BRD, Banca Transilvania (datorită rezervelor de subevaluare), Trans­e­lectrica, Transgaz, Biofarm, Antibiotice, dar şi acţiuni cu capitalizare mai redusă (Teraplast, Albalact etc.). Expunere orientativă Austria: OMV, RHI, Semperit, Vienna Insurance Group, Voestalpine, ams, AT&S, BWT,  Kapsch TrafficCom, S Immo, Immofinanz.

Adrian Lupşan, director general adjunct Intercapital Invest
Fondul Proprietatea şi aur
10.000 euro: 50% acţiuni din sectorul energetic (SNP Petrom, Transgaz, Tras­e­lec­trica), 20% acţiuni BVB, 10% plasamente în fonduri mutuale care inves­tesc prepon­de­rent în acţiuni, restul în ac­ţiuni farmaceutice (Biofarm, Sicomed etc.);
100.000 euro: 70% acţiuni la Fondul Pro­prietatea, 20% expu­ne­re pe sectorul companiilor de ex­tracţie auriferă sau aur, 10% ac­­ţi­uni BVB. 
1.000.000 euro: 500.000 euro - Fondul Proprietatea, 300.000 - a­chi­ziţii ac­ţiuni din sectorul energetic (SNP Petrom, Transgaz, Tra­ns­electrica) şi 200.000 - aur sau acţiuni cu expunere pe aur (aur, ETF, companii de exploa­tare auriferă). 
Nu întâmplător în toate cele trei scenarii am evitat să recomand plasa­men­tele monetare. În condiţiile în care  pe toate marile pieţe de capital se a­plică aşa-zisele mecanisme monetare „quantitative easing“, perspectivele in­flaţioniste cresc semnificativ în următorii ani. În acest context, plasamentele monetare vor fi cele mai afectate în condiţiile în care dobânda încasată pe aceste plasamente va fi real negativă. Plasamentele în commodities şi acţiuni au avantajul ca pot „amortiza“ perspectivele inflaţio­niste ale pieţelor.


Matei Păun, managing partner BAC Investment
Uneori e bine să nu investeşti în nimic
Nu cred că este momentul potri­vit pentru a cumpăra ceva - indife­rent ce - fiindcă e prea multă volati­litate pe pieţe.

Cristian Cochinţu, analist financiar Admiral Markets
Uraniu şi lire sterline
Pe termen scurt, prefer investiţiile fără risc în dolari, dar şi un activ al cărui preţ va exploda în viitorul apropiat: uraniul. China, Rusia, India, Coreea de Sud, Japonia construiesc tot mai multe reactoare nucleare în scopul obţinerii energiei electrice şi nu numai...  Pe termen mediu, aş majora procentul de risc, o perioadă inflaţionistă favorizând investiţiile speculative de tip carry trade pe liră/yen, liră/franc sau mărfuri. Lira sterlină e subevaluată în acest moment, iar presiunile inflaţioniste vor schimba perspectivele monetare de la quantitative easing la o creştere rapidă a dobânzii de referinţă.

Bogdan Glăvan, prof. univ. dr. Universitatea Româno-Americană
Argint
Pe termen mediu-lung recomand cumpărarea de argint. În contextul eco-no­­­mic actual, caracterizat printr-o politică monetară expansionistă, rată a do­bân­zii real-negativă, fra­gilitate financiară şi deze­chilibre bugetare profunde, nu doar în România, ci în general în lu­me, orice altă investiţie (în imobile sau în acţiuni la bursă) capătă o puternică tentă speculativă. La rândul lor, inves­tiţiile productive sunt descurajate de mediul fiscal şi birocratic împovărător.

Alexandru Combei, CFA - Senior Analyst Research Department, Raiffeisen Capital & Investment
Depozite bancare
10.000 euro: 80% depozite banca­re (distri­buite uniform în­tre leu şi eu­ro), 20% acţiuni ro­mâ­neşti listate.
100.000 euro: 30% depozite bancare (ma­joritatea în euro), 40% ti­tluri de stat româneşti şi 30% acţiuni (ma­joritar româneşti, dar şi ex­ter­ne; ex­punerea se poate realiza şi prin in­ter­mediul unor fonduri).
1.000.000 euro: 20% depozite bancare (denominate majoritar în lei), 40% obligaţiuni (corporate şi suverane) emise în economii mature, 5% commodities, 35% acţiuni (interne şi externe).

Laurian Lungu, managing partner Macroanalitica
Bonduri germane, imobile de închiriat, industrii de viitor
10.000 euro: un plasament în obligaţiuni guvernamentale (ţări din zona euro) ar trebui să asigure un ran­dament superior inflaţiei, cel pu­ţin pe termen scurt (cele mai sigure ar fi bondurile germane).
100.000 euro: o investiţie imobi­liară care să funcţioneze ca o obli­ga­ţiune ar avea acelaşi rezultat (să fie oferită spre închiriere pentru a ge­nera un venit lunar).
1.000.000 euro: o investiţie în capacităţi productive, eventual in­dustrii de viitor (precum energia alternativă) fie fizic, efectiv prin achi­ziţie de capital, fie doar prin achiziţii de acţiuni.