Situaţa dificilă a angajaţilor din sectorul public care trebuie să facă faţă unor tăieri salariale nominale de 25%, dar în realitate chiar şi cu până la 50%, poate fi atenuată prin adoparea mai multor soluţii concrete: emiterea de către Guvern a unor titluri compensatorii pe o perioadă de şapte ani, finanţate de băncile româneşti, precum şi prin diverse măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare, creşterea veniturilor la vistierie, eliminarea evaziunii fiscale sau stimularea creşterii economice.
Toate aceste proiecte au fost lansate în cadrul seminarului „Soluţii pentru compensarea reducerilor de salarii din sectorul bugetar”, organizat astăzi la Palatul Parlamentului de către „Săptămâna Financiară” şi „Financiarul”, publicaţii din cadrul Intact Media Group, la care au participat politicieni, sindicalişti, bancheri, reprezentanţi ai guvernului, ai mediului de afaceri, analişti economici.
Gabriela Vrânceanu Firea, moderatoarea dezbaterilor, a deschis dezbaterile precizând că România a procedat la cea mai brutală ajustare a salariilor lucrătorilor din domeniul public dintre ţările europene, iar întrebarea care se ridică este dacă nu se puteau lua şi alte măsuri pentru ajustarea deficitelor, fără a se afecta bugetul public de salarii şi pensii. Pe de altă parte, există şanse ca reducerile salariale reale de peste 25% să fie recuperate treptat, chiar de anul viitor, aşa cum s-a promis?
Titluri compensatorii pentru recuperarea salariilor pierdute
Astfel, vice-preşedintele Senatului, Dan Voiculescu, a propus o soluţie prin care bugetarii pot primi înapoi cele 1,5 miliarde de euro rezultate din tăierea salariilor din acest an, dacă guvernul ajunge la un acord cu FMI pentru majorarea ţintelor de deficit bugetar pentru acest an de la 6,8% la 7,1% iar pentru 2011 de la 4,4% la 5,2%. „Propunerea mea este să ajustăm deficitul cu acordul FMI, să explicăm situaţia socială explozivă în care ne aflăm, astfel încât guvernul să poată emite titluri compensatorii cu scandenţă la şapte ani”, a spus Voiculescu.
El consideră că avem tot ce ne trebuie pentru a pune în aplicare acest proiect, băncile fiind interesate să finanţeze respectivele titluri, cu o dobândă convenită cu guvernul. Problema rămâne ca executivul să negocieze cu reprezentanţii FMI majorarea deficitului rezultat în urma emiterii titlurilor garantate de stat, iar reprezentanţii instituţiei internaţionale să accepte acest lucru.
„Cred că FMI, în înţelepciunea lor, ar putea accepta o astfel de înţelegere, astfel încât statul să poată ridica presiunea de pe umerii bugetarilor, ce ar putea astfel beneficia de un confort minim pentru a-şi putea rezolva problema plăţii ratelor la credite. În acest fel, toată lumea are de câştigat, nu văd care ar fi motivele, argumentele care să nu facă posibilă o astfel de măsură”, a spus Voiculescu.
Acesta a precizat că bugetarii nu pot fi învinovăţiţi pentru că statul le-a diminuat peste noapte veniturile iar acum au ajuns în situaţia de a nu-şi mai putea plăti obligaţiile, inclusiv ratele la bancă. De aceea statul, dar şi băncile, trebuie să găsească soluţii pentru a-i ajuta. „Având garanţiile contractuale şi angajamentele explicite din partea statului, bugetarii au contractat credite la bănci. Însă statul a redus unilateral şi imprevizibil veniturile bugetarilor, care nu-şi mai pot achita ratele, dar responsabilitatea nu le aparţine”, arată vice-preşedintele Senatului.
O măsură pe care însă Andreea Paul Vass, consiliera premierului Boc, o apreciază ca neavând şanse de izbândă, din cauza regulilor impuse nu atât de către FMI, ci de Uniunea Europeană, care cere statelor membre să se încadreze într-un deficit public de maxim 3%, în caz contrar riscă să fie sancţionată. În aceste condiţii, a precizat Vass, România nu-şi poate permite să se mai îndatoreze. O naţiune îndatorată nu este o naţiune liberă, a adăugat aceasta, avertizând că, pe de altă parte, costurile împrumuturilor sunt plătite tot de contribuabili. „Perspectiva unor noi datorii este exclusă”, spune Vass.
„Voiculescu a conceput un mecanism pentru oameni, dar ei sunt scoşi din calcul”
Consiliera premierului a precizat că guvernul a ales soluţia diminuării salariilor şi nu cea de majorare a taxelor, cele două alternative pentru diminuarea deficitului bugetar, întrucât din experienţa altor state s-a demonstrat că este mai puţin costisitoare.
Ajustarea cheltuielilor publice ajută în alte părţi la revenirea mai rapidă a economiei, dar în cazul României măsura pare a avea efecte adverse, după cum au constatat analiştii economici prezenţi la conferinţă: tăierea drastică a salariilor a diminuat substanţial consumul, astfel că economia ţării a scăzut puternic în trimestrul trei, în timp ce alte ţări încep să iasă deja din recesiune.
Şi asta în ciuda faptului că exporturile s-au majorat cu peste 26% în acest an, acestea având însă o contribuţie prea mică în PIB-ul ţării pentru a compensa reducerea drastică a consumului, ce contribuie cu 60% la creşterea economică, după cum a precizat analistul economic Ilie Şerbănescu: „Ieşirea din criză pe baza exporturilor nu e viabilă pentru că efectul de antrenare e minim, acesta s-ar fi văzut dacă exporturile ar fi avut o contribuţie de 50% în PIB”.
În privinţa proiectului de emitere de titluri compensatorii, şi Şerbănescu se arată sceptic, întrucât băncile sunt interesate să obţină profituri pe termen scurt. „Ţinând cont însă că este vorba de o sumă derizorie, de numai 1,5 miliarde, s-ar putea arăta interesate”, a adăugat el.
Problema reală, consideră Şerbănescu, este că reprezentanţii FMI nu vor accepta această propunere: „Sunt convins, aşa cum arată şi acordul cu FMI, că nici nu discută de aceşti bani, Fondul să-i şteargă din buget. Pur şi simplu statul (contribuabilul, pensionarul, salariatul) a fost pus să preia datoria externă a sectorului privat pe termen scurt”. „Voiculescu a conceput un mecanism pentru oameni, dar ei sunt scoşi din calcul, pentru că FMI nici nu se gândeşte să dea înapoi banii aceştia (rezultaţi din scăderea salariilor cu 25%). Ar fi perfect fezabil mecanismul, dar avem acest hop”.
Analistul economic a mai reliefat şi cauzele pentru care s-a ajuns în situaţia disperată din prezent: „Ne întrebăm de ce noi trebuie să face ajustări atât de drastice faţă de alte ţări? Guvernatorul Isărescu spune că după creşteri de salarii de 80%, o reducere de 25% nu reprezintă decât o ajustare. Dar nu spune că nicăieri nu s-au mai înregistrat creşteri de 80% a creditelor de consum în fiecare din ultimii 4-5 ani. Deci ar fi firesc ca şi cei care au luat respectivele credite să contribuie la factura crizei, dar băncile nu dau nimic, iar ceilalţi sunt protejaţi de cursul de schimb”.
Şerbănescu a mai spus că este greşit că toată restructurarea se face prin reducerea salariilor. „Dar şi dacă nu mai plătim salarii deloc, tot nu rezolvăm problema”.
Încă analizăm cum să absorbim fondurile europene
Şi preşedintele Partidului Conservator, Daniel Constantin, a arătat că nu este de acord să se insiste prea mult în zona cheltuielilor bugetare. „Cred că statul s-a obişnuit să fie administrator a ceea ce colectează, fără a se preocupa să obţină mai multe venituri la buget şi să facă investiţii pentru noi resurse de venituri”, a spus acesta. El a propus, pe de altă parte, externalizarea anumitor servicii pentru o mai bună absorbţie a fondurilor europene, în caz contrar riscăm să rambursăm o bună parte din banii nerambursabili alocaţi de Uniunea Europeană, precum şi creşterea retribuţiilor personalului care lucrează cu fonduri UE.
Aceasta este de altfel una dintre cele trei soluţii pe care guvernul le are în analiză pentru stimularea accesării fondurilor europene, după cum a spus Andreea Vass, alături de unificarea instituţiilor care gestionează fondurile şi restructurarea sistemului.
Aceasta a precizat că principala problemă în acest caz este punerea în aplicare a proiectelor, întrucât 97% dintre acestea au fost aprobate însă foarte puţine au fost implementate şi în consecinţă gradul de absorbţie a fondurilor este foarte redus.
Oamenii de afaceri cer măsuri de stimulare a economiei
Soluţii pentru ieşirea din criză au fost propuse şi de reprezentanţii oamenilor de afaceri. Astfel, Maria Grapini, care este şi vice-preşedintele Partidului Conservator, spune că trebuie făcute câteva lucruri importante, dar concomitent nu consecutiv, pentru a aduce bani la buget. „Trebuie să stimulăm creşterea economică pentru a creea locuri de muncă, prin susţinerea investiţiilor prin neimpozitarea profitului reinvestit, o măsură care nu se aplică eficient în prezent. Avem nevoie şi de un sistem de legi în sprijinul micilor întreprinzători”, a spus aceasta.
Grapini spune că este necesară şi reducerea evaziunii fiscale, dar într-un mod eficient şi la toate nivelurile. De asemenea, statul nu ar mai trebui să facă concurenţă neloială sectorulu privat, valorificând, de pildă, produsele confiscate la preţuri de dumping. Reprezentanta oamenilor de afaceri a mai cerut ca aceştia să beneficieze de un tratament egal cu companiile de stat în privinţa plăţii arieratelor.
Propuneri cu care reprezentanta guvernului a fost, de altfel, de acord. Rămâne însă de văzut cât de eficient se va dovedi executivul în punerea în aplicare a acestor măsuri.
Bancherii spun că sunt obligaţi să ajute bugetarii
Bancherii prezenţi la conferinţă consideră că reprezintă o obligaţie pentru ei să găsească soluţii pentru a-i ajuta pe beneficiarii de credite să depăşească situaţia dificilă. „Sistemul bancar, care a comis o serie de greşeli iar acum plăteşte întrucât nu a mai făcut profit în acest an, are acum o şansă pentru recâştigarea încrederii clienţilor, oferindu-le diverse soluţii adecvate perioadei de criză”, spune Lucian Anghel, economistul-şef al BCR.
Marinel Burduja, prim vicepreşedintele Raiffeisen Bank, consideră că băncile au menirea de cetăţean instituţional în România. El a precizat că sistemul bancar autohton s-a dovedit solid în perioada de criză şi a fost printre puţinele din Europa care nu a beneficiat de ajutor din partea statului pentru a fi salvat.
El a precizat că băncile pot găsi soluţii de reeşalonare a creditelor clienţilor care suferă în prezent de reducerea veniturilor.
