Restanţele totale către mediul de afaceri recunoscute de Ministerul Finanţelor sunt mai mici decât cele asumate de o singură companie de stat
Ministerul Finanţelor a precizat, la solicitarea SFin, că datoriile statului către mediul privat, la 30 septembrie, însumau 1,5 miliarde de lei. În mod paradoxal, aceeaşi solicitare adresată unei firme de stat din subordinea Ministerului Transporturilor a întors un răspuns care ridică semne de întrebare în privinţa cifrei exacte a restanţelor administraţiei guvernamentale. Doar Compania Naţională a Drumurilor (CNADNR) are debite neachitate la scadenţă de 1,7 miliarde de lei, cu 200 de milioane mai mult decât cifra „oficială” a Finanţelor.
„Secretul” diferenţei uriaşe dintre raportările Fiscului şi CNADNR stă într-o perioadă de 90 de zile, pentru care Ministerul Finanţelor nu vrea să comunice cifrele. Finanţele susţin că datoriile administraţiei guvernamentale - care includ atât debitele către companiile din mediul privat, cât şi către cele cu capital majoritar de stat - ajungeau în urmă cu aproape şase săptămâni la 1,5 miliarde de lei. Aceasta este însă „valoarea totală a arieratelor peste 90 zile”, după cum au ţinut să precizeze reprezentanţii ministerului. Mai mult, Finanţele au recunoscut că dispun doar de date privind valoarea totală a datoriilor administraţiei guvernamentale, „aceasta nefiind defalcată pe subsectoare. De altfel, nici acordul cu FMI nu prevede diferenţierea acestor arierate pe subsectoare”, au arătat reprezentanţii statului, la solicitarea SFin.
Dacă Finanţele şi-au ascuns datoriile reale către mediul privat într-o perdea de fum, CNADNR nu s-a ferit să spună că, la 31 octombrie, înregistra obligaţii de plată către companii private în valoare totală de 1.773.775,32 mii lei, arătând că „efectuează zilnic plăţi către furnizori, în funcţie de sumele alocate de la bugetul de stat, pe titluri/articole/alineate bugetare/proiecte, precum şi în funcţie de scadenţele obligaţiilor de plată”.
Firmele „creditează” statul cu peste 1,5 miliarde de euro
Cifra reală a datoriilor pe care administraţia guvernamentală le are către mediul de afaceri a fost „scăpată” de Traian Băsescu în urmă cu aproape două luni când, într-o emisiune televizată, a calculat deficitele la şomaj şi pensii, arătând că există „1,5 miliarde de euro estimat datorii la firme ale statului, arierate”. O sumă probabil mai mică decât cea reală, însă oricum mult mai aproape de adevăr decât cea asumată de Finanţe.
Diferenţa între cifra anunţată de şeful statului şi cea a ministerului de resort este de circa 4,8 miliarde de lei, sumă ce reprezintă debite ale statului către mediul de afaceri care au scadenţa depăşită cu o perioadă mai mică de trei luni. În luna august, doar arieratele către sectorul farmaceutic ajunseseră la circa 3 miliarde de lei, în condiţiile în care CNAS nu decontase încă medicamentele pentru 2009. În luna septembrie statul a plătit un miliard de lei în contul datoriilor către furnizorii privaţi din sănătate.
Consiliul Fiscal recomandă publicarea restanţelor
Primii care au înţeles că Finanţele încearcă să cosmetizeze cifrele au fost reprezentanţii Consiliului Fiscal. Aceştia au recomandat Ministerului Finanţelor să facă publice toate restanţele de plată pe care le înregistrează bugetul, inclusiv cele cu întârzieri la plată mai mici de 90 de zile, şi să evalueze impactul reducerii arieratelor asupra deficitului la finele anului 2010. „Raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară nu face referiri la plăţile restante decât în cazul restanţelor mai mari de 90 de zile. Prin urmare, Consiliul Fiscal recomandă publicarea restanţelor de plată pentru fiecare buget din componenţa bugetului general consolidat, indiferent de scadenţa lor, chiar dacă în cadrul programului cu FMI sunt monitorizate doar arieratele peste 90 de zile“, este opinia Consiliului Fiscal referitoare la raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară. De asemenea, Consiliul Fiscal consideră necesară estimarea impactului restanţelor sub 90 de zile asupra celor monitorizate în cadrul acordului cu FMI.
Firmele private, ruda săracă a „sistemului”
Ipoteza că Guvernul nu a avut bani să-şi achite restanţele către mediul privat este falsă, pentru că administraţia Boc a risipit cu uşurinţă câteva sute de milioane de euro pentru bonificaţii la firmele de stat. Executivul a plătit în 2009 companiilor cu pierderi sporuri şi prime de peste 1,3 miliarde de lei şi tichete de masă, vacanţă şi creşă de aproape 100 de milioane de lei, în condiţiile în care arieratele lor s-au ridicat la 14 miliarde de lei, iar pierderile totale au urcat la 3,2 miliarde de lei.
Pentru activitatea acestor companii, directorii generali au încasat, prin contractul anual de mandat, până la 84.000 de lei, fără să suporte vreo sancţiune. Toate aceste companii cu pierderi sunt incluse în scrisoarea de intenţie convenită de Executiv cu Fondul Monetar Internaţional, pentru ca situaţia financiară să fie supravegheată cu prioritate în vederea reducerii volumului de subvenţii.