Democrat-liberalii încearcă, printr-o modificare a Legii administra­ţiei publice locale, să desfiinţeze cele şase sectoare ale Capitalei în aşa fel încât aceste entităţi să nu mai deţină calitatea de ordonator de credite şi să nu mai beneficieze de un buget propriu. Miza o constituie banii primăriilor de sector care, printr-o astfel de hotărâre, s-ar vărsa într-o singură pălărie, gestionată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, unde PDL deţine majoritatea. Suma pusă în joc depăşeşte două miliarde de euro, valoare la care ar ajunge bugetul Primăriei Capitalei prin adunarea banilor de care dispune acum (în jur de un miliard de euro) cu resursele financiare ale sectoarelor (alt miliard de euro).
Proiectul de modificare a Legii administraţiei publi­ce locale urmăreşte, prin­tre altele, dizolvarea consiliilor locale ale celor şase sectoare ale Capitalei şi numirea unor primari fără rol de ordonator de cre­dite din rândul consilierilor gene­ra­li. Astfel, PDL ar reuşi să contro­leze în totalitate oraşul, având în ve­dere majoritatea pe care o deţine în Consiliul General al Muni­ci­piului Bucureşti (CGMB). Ideea nu este una nouă, fiind vehiculată chiar din momentul în care Vasile Blaga a pierdut alegerile pentru Pri­măria Capitalei în favoarea lui Sorin Oprescu. Atunci consilierii PDL şi-au dat seama că pot recupera din handicapul de a nu avea un edil-şef din rândul lor prin în­depărtarea concurenţei de la sectoare şi aducerea bugetelor într-o singură pălărie.
De curând, PDL a trecut la fapte, Ministerul Administraţiei şi In­ter­nelor lansând un studiu de impact privind centralizarea bugetului Ca­pitalei. Chiar Vasile Blaga a recu-noscut că formaţiunea politică din care face parte promovează o astfel de hotărâre. Fostul şef de la Ad­mi­nis­traţie şi Interne a declarat că a­tunci când a plecat din funcţie era fi­nalizat un act normativ prin care se va renunţa la împărţirea Bucu­reş­tiului în şase ordonatori principali de credite, urmând ca toţi banii să fie aduşi la Primăria Capitalei.
Motivul oficial invocat pentru o astfel de măsură este acela că Bu­cu­reştiul s-a dezvoltat haotic în ul­timii 20 de ani, existând discre­pan­ţe vizi­bile între zonele Capitalei. Mai mult, se vorbeşte despre faptul că unele primării de sector reuşesc să colec­te­ze mai mulţi bani la bugetul local, în timp ce altele abia se zbat să su­pra­vie­ţuiască. De fiecare dată când se poartă această discuţie sunt puse în antiteză sectorul 1 şi sectorul 5.

De cåţi bani dispun primăriile de sector
Pentru a vedea exact care este miza financiară pusă în joc trebuie urmărite bugetele fiecărui sector, construite din venituri proprii, venituri provenite de la bugetul de stat şi din sume atrase prin proiecte cu finanţare europeană.
De departe cel mai mare buget apare în dreptul sectorului 1, care gestionează peste un miliard de lei. Mare parte din aceste resurse provin din colectarea de taxe şi impozite, zona administrată de Andrei Chili­man concentrând cartierele cu cele mai mari aglomerări economice din Bucureşti. Este vorba despre Doro­banţi, Băneasa şi Floreasca. În 2010, de la bugetul de stat această pri­mă­rie a primit 3,355 milioane de lei din impozitul pe venit şi 140 de milioa­ne de lei din cotele care revin primă­riilor din TVA.
În sectorul 2, format din cartie­rele Pantelimon, Colentina, Iancului şi Tei, bugetul total este de 848 de milioane de lei, din care 69 de mili­oane provin de la bugetul central, din impozitul pe venit, şi 189 de mi­lioane de lei din cotele de TVA. Res­tul banilor sunt asiguraţi din re­surse proprii.
Sectorul 3 are în acest an la dispoziţie 772 de milioane de lei. Liviu Negoiţă, primarul care administrea­ză zona Vitan, Dudeşti, Titan, Balta Albă şi Centrul Civic, a fost ajutat de la bugetul de stat cu 65 de milioane de lei din impozitul pe venit şi cu 125 de milioane de lei din TVA.
Bugetul sectorului 4 este de apro­ximativ 540 de milioane de lei. Aria coordonată de Cristian Po­pes­cu Pie­done - Berceni, Olteniţei, Vă­căreşti - a primit din partea statului 84 de milioane de lei din impo­zitul pe ve­nit şi 124 de milioane de lei cotă din TVA, restul banilor provenind din finanţări atrase de primărie.
Administraţia condusă de Ma­rian Vanghelie este cea mai săracă din Bucureşti, cu un buget care cu greu sare de 400 de milioane de lei. Edilului care are în administrare Ra­hova, Ferentari, Cotroceni şi Ghen­cea i-au fost puse la dispoziţie din bugetul de stat 40 de milioane din impozitul pe venit şi 96 de milioane cotă din TVA.
Un buget destul de mare gestio­nează Cristian Poteraş în sectorul 6 - cu cartierele Giuleşti, Drumul Tabe­rei, Militari, Crângaşi -, beneficiind în 2010 de 740 de milioane de lei. Din această sumă, 126 de milioane provin de la bugetul central din im­pozitul pe venit, iar 119 milioane - cota din TVA.
Toate aceste „resurse” ar merge direct la Primăria Capitalei dacă s-ar decide desfiinţarea consiliilor locale de sector. Astfel, pe lângă miliardul de euro (n.r. - 4,44 miliarde de lei este valoarea bugetului mu­nicipa­li­tăţii din acest an) gestionat de pri­mă­ria generală, s-ar adăuga încă un miliard de euro, valoare rezultată din însumarea tuturor bugetelor de sector. Automat, orice proiect dezvol­tat într-o anumită zonă ar trebui să aibă girul CGMB, ceea ce înseam­nă că toate deciziile se vor lua doar cu acordul PDL, care controlează a­ceas­tă structură. În acest mod, partidul aflat la guver­nare şi-ar asigura su­pre­maţia în Bucureşti, îndepăr­tând piedicile reprezentate de primarii de sector care provin din alte forma­ţiuni politice. Mai mult, de ceva timp se discută tot mai apăsat de­spre implementarea proiectului de dezvoltare a Zonei Metropolitane a Bu­cu­reştiului. Acest lucru presu­pune integra­rea în teritoriul admi­nis­trativ al Capitalei şi a unor lo­ca­li­tăţi din jurul oraşului. Având în ve­de­re intenţia de a desfiinţa sectoa­rele, se presupune că şi aceste locali­tăţi îşi vor pierde identitatea admi­nistr­a­tivă şi vor deveni simple car­tiere ale Bucureştiului


"Nu se poate funcţiona pe zona Capitalei cu şapte bugete, unul la Primăria Capitalei şi şase la sectoare, unii trag «hăis», alţii «cea». Ca să poţi să
uniformizezi şi să dai o formă acestui oraş nu se poate decât dacă prima­rul general are un singur buget pe care să-l împartă apoi pe sectoare"
Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei

"Primăriile de sector au acţionat în ultimii zece ani, în virtutea descentralizării atribuţiilor edi­litare, atât ca un factor de progres urbanistic al Bucureştiului, cât şi, de multe ori, ca o plasă de protecţie în faţa grupurilor imobiliare de rechini, adunate, în general, în jurul primarilor ori al consilierilor municipali ai Partidului Democrat"
Andrei Chiliman, primarul sectorului 1


"Miza unei astfel de decizii este una politică, prin care se urmăreşte cumularea puterii în mâinile unui grup restrâns de persoane care va avea
prerogative imense şi niciun fel de contact cu locuitorii pe care îi reprezintă pentru a le cunoaşte nevoile, aşteptările şi pentru rezolvarea problemelor acestora"
Neculai Onţanu, primarul sectorului 2


"Desfiinţarea sectoarelor va duce la imposibilitatea administrării eficiente a Capitalei, pentru că primăriile de sector cunosc cel mai bine problemele cu care se confruntă locuitorii şi deţin planurile de dezvoltare locală, precum şi prognoza creşterii şi necesităţii acestora. Lipsa coordonării administraţiei lo­ca­le va conduce la haos, iar proble­me­le bucureştenilor vor fi direcţionate într-un singur punct, fapt ce va îngreuna semnificativ soluţionarea acestora"
Cristian Popescu-Piedone, primarul sectorului 4


"Este evident că, în ultimii 20 de ani, Bucureştiul s-a dezvoltat neuniform. Discrepanţele dintre sectoare au devenit din ce în ce mai
evidente şi iată că ne aflăm în situaţia de a găsi în Capitala României şase oraşe dezvoltate diferit, cu concepţii diferite, dar mai ales cu diferenţe mari în ceea ce înseamnă dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea unui nivel decent de trai pentru locuitorii fiecăruia dintre sectoare"
Cristian Poteraş, primarul sectorului 5


Cum sunt împărţite capitalele europene
Toate marile capitale din Europa sunt împărţite în mai multe zone ad­ministrative, acest lucru aju­tând la o mai eficientă gestionare a activităţii. Parisul este structurat pe 20 de a­rondismente, Londra este împăr­ţi­tă în 32 de cartiere, în timp ce Madridul este format din 21 de districte..