Piaţa Rasdaq - a fi sau a nu fi

de Rodica Orjanu in Piata de capital pe 8 Octombrie 2010, 18:50

  • print
  • rss

Statutul pieţei Rasdaq nu a fost clarificat încă, iar cea mai mare pierdere o suferă investitorii celor peste 1.400 de companii listate

Până în 2008, piaţa Rasdaq era lesne asimilată Bursei de Valori Bucureşti (BVB), investitorii căutând cu succes şi pe acest segment companii atractive care au adus randamente importante. Problemele au apărut odată cu declanşarea crizei financiare şi după ce sistemul ATS a fost suspendat. Investitorii celor peste 1.400 de companii tranzacţio­nate pe piaţa Rasdaq aşteaptă încă o clarificare a statutului, chiar dacă CNVM întârzie confirmarea Rasdaq ca piaţă reglementată.
Pe piaţa de capital autoh­tonă, lucrurile începute şi nefinalizate sunt deja un fapt normal. După ce de opt ani investitorii aşteaptă rezolvarea statutului SIF-urilor şi soluţionarea problemei pragului minim de deţi­nere, anul acesta a apărut o nouă pro­blemă: posibilitatea desfiinţării pieţei Rasdaq din cauza lipsei unui statut clar al acestui segment. Ab­sor­bită în septembrie 2005 de Bursa de Valori Bucureşti (BVB), fără a se stabili condiţiile şi normele de func­ţio­n­are minimale ale acesteia, piaţa Ras­daq a fost văzută drept una reglementată de către CNVM, însă nu şi de BVB, care a pus la dispoziţia emi­tenţilor doar platforma de tranzac­ţio­nare. Surprinzător a fost însă faptul că în 2010 CNVM a declarat la Bruxelles că singurele pieţe reglementate pe plan local sunt BVB şi Sibex, fără să amintească ceva de Rasdaq.

Statut incert
Segmentul care a adus în atenţia investitorilor companii importante nu a fost considerat o prioritate pentru CNVM, care a evitat să-l reglementeze. În 2008, CNVM a emis re­gulamentul de funcţionare a pieţei secundare ATS, dar poziţia Rasdaq nu a fost clarificată. La acel moment, toţi emitenţii Rasdaq trebuiau să trea­că pe sistemul alternativ de tranzacţionare - unul mai puţin regle­men­tat. În aprilie 2010, CNVM a decis să suspende ATS autorizat în 2008, după ce Bursa a primit auto­rizare pentru al doilea ATS. Cristian Tudorescu, expert pieţe de capital, este de părere că, odată cu promo­va-rea la cota Bursei a celor mai interesante companii, Rasdaq va rămâne un segment adiacent pieţei de capital, cu eventuale relaxări ale cerin­ţe­lor privind tranzacţionarea şi transparenţa din partea emitenţilor.
   
Transferarea la BVB - o soluţie
Întârzierea clarificării situaţiei Rasdaq nu poate decât să ducă cu gândul că CNVM ar încerca să dea mai mult timp BVB să „salveze” cei 1.400 de emitenţi listaţi pe Rasdaq, mai ales că în ultimele luni BVB a făcut eforturi să-i convingă pe aceştia să se mute pe Bursă sau pe un ATS, deoarece Rasdaq ar urma să fie dizolvată. La selecţia din 2008, 400 emitenţi de pe Rasdaq se înca­drau în criteriile admiterii la categoriile BVB, însă termenul de 6 luni în care acţionarii trebuie să ia de­ci­zia poate aduce surprize în condi­ţii­le în care mulţi acţionari majoritari urmăresc delistarea. În plus, mai mulţi emitenţi au făcut deja demersuri pentru admitere la cota Bursei. Acţionarii Concefa Sibiu au aprobat transferul acţiunilor de pe piaţa Ras­daq la categoria I sau II a BVB sau la Sibex, iar un alt exemplu este socie­tatea Foraj Sonde (FOSB) din Cra­iova, ce urmează a fi transferată de pe piaţa Rasdaq la cota Bursei. De ase­menea, acţiunile Prefab se tranzacţionează la Bursă de la începutul lunii iulie.

Rasdaq mai poate ascunde mici vedete
Chiar dacă lichiditatea pieţei de capital autohtone nu mai poate evidenţia companii-vedetă, există totuşi emitenţi atractivi pe Rasdaq. Iulian Panait, preşedinte KTD Invest, susţi­ne că, dacă ne referim doar la evo­lu­ţia preţului şi la performanţele fi­nan­ciare, există mici vedete pe piaţa Rasdaq, un exemplu fiind Electr­o­mag­netica, pentru care preţul aproa­pe că s-a dublat în ultimele două-trei luni. Cristian Tudorescu crede că seg­mentul Rasdaq păstrează în con­ti­­nuare societăţi atractive, însă acestea trebuie să se capitalizeze sau să-şi mă­rească free-float-ul pentru a căpă­ta vizibilitate. Din punctul de vedere al cifrei de afaceri şi al lichidităţii, ne putem aştepta la transferuri dinspre Rasdaq către BVB ale Armax Gaz, Elec­tromagnetica sau Unirea Sho­p­ping Center, consideră Tudorescu.
Andrei Rădulescu, analist Target Capital, crede că şi Prospecţiuni, Elec­­troargeş, Argus, Iproeb, Albalact sau Upet pot fi transferate la BVB pe termen mediu. Însă trecerea de pe Rasdaq pe BVB presupune costuri, cum este un plus de transparenţă a in­formaţiei financiare, explică Rădu­lescu. În schimb, Andrei Anghel, di­rector general Smart Trade Consult, consideră că în acest moment niciuna din acţiunile mai lichide de pe Rasdaq nu merită statutul de vedetă.


 
Abonează-te
la newsletter

Abonează-te la newsletter şi săptămânal te vom ţine la curent cu cele mai importante informaţii!





Adauga comentariu:

caractere disponibile
capcha

EDITORIAL

de Adrian Vasilescu

Banii nu vin niciodată după nevoi

Înainte de criză, cu deosebire în anii 2004-2008, societatea românească a avut iluzia unei creşteri a nivelului de bunăstare. Fiind­că în tot acest timp a consumat mai mult decât a produs. Dar banii din care popu­laţia plătea consumul nu erau din eco­no­mi­sirea internă. Erau adunaţi de către bănci, cu împrumut, din economisirea altor ţări. Achităm acum nota de plată.

»continuare



Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC Saptamana Financiara SRL. Preluarea şi reproducerea informaţiilor şi imaginilor publicate pe site-ul www.sfin.ro se poate face doar cu respectarea Termenilor şi Condiţiilor.

© Copyright Saptamana Financiara S.R.L. 2005-2009
"Sfin" si "Saptamana financiara" sunt marci inregistrate ale S.C. Saptamana Financiara S.R.L.
® Powered by Gazeta Online & 3Waves Net