„Ne vedem la tribunal”, este replica bancherilor la constituirea tot mai multor grupuri de clienÅ£i care vor să profite de prevederile interpretabile ale OUG nr.50 privind contractele de credit pentru a obÅ£ine rate cât mai reduse ÅŸi în condiÅ£iile în care legea are tot mai puÅ£ine ÅŸanse de a fi modificată, în ciuda susÅ£inerii FMI ÅŸi BNR.
O serie de bănci au transmis clienţilor acte adiţionale în care ratele se menţin la vechile niveluri sau scad foarte puţin, ceea se modifică fiind modul calcul al dobânzii, transparent, în funcţie de indicii pieţei (EURIBOR, ROBOR), la care se adaugă o marjă fixă a băncii. Pe termen mediu şi lung însă, clienţii care au împrumuturi în valută au de pierdut prin aplicarea noii formule, întrucât se aşteaptă ca dobânzile în euro să crească.
În aceste condiţii, mii de oameni s-au organizat pe internet iar ulterior în cadrul unor întâlniri faţă în faţă, scopul urmărit fiind acela de a da băncile în judecată pentru obţinerea unor dobânzi cât mai mici.
Curentul a fost stimulat chiar de reprezentanţii BNR, care au declarat că actualele prevederi ale Ordonanţei presupun reducerea dobânzilor, astfel încât clienţii au şanse de câştig în justiţie. În acest scop, BNR a cerut modificarea legii, pentru că aceasta ar afecta serios băncile, ce s-ar putea vedea nevoite să încaseze dobânzi foarte mici, în jurul a 2-4% pe an.
Însă cum modificarea legii pare nesigură, chiar dacă guvernul s-a angajat în faţa FMI să reanalizeze ordonanţa iar Senatul a aprobat-o fără amendamente, bancherii au ales să iniţieze procedurile juridice pentru a se angaja în lupta în instanţă cu bancherii.
AsociaÅ£ia Română a Băncilor (ARB) a anunÅ£at astăzi că va angaja o casă de avocatură pentru a obÅ£ine o opinie juridică privind maniera de transpunere a Directivei Europene 48/CE/2008 în legislaÅ£ia naÅ£ională, respectiv asupra OrdonanÅ£ei de Urgenţă 50 privind contractele de credit ale consumatorilor.
Care sunt problemele în litigiu
În luna iunie, Guvernul a aprobat OrdonanÅ£a de Urgenţă nr. 50/2010, privind contractele de credit pentru consumatori, care prevede calcularea dobânzii în funcÅ£ie de un indice de referinţă transparent, la care se adaugă o marjă fixă, care nu poate fi modificată faţă de contractul iniÅ£ial.
Scandalul a izbucnit în momentul în care juriştii băncilor şi BNR au ajuns la concluzia că prevederile ordonanţei obligă băncile să menţină neschimbate vechile marje fixe, care erau în unele cazuri de 1-2%, şi să transforme indicii proprii de referinţă ai băncilor în ratele pieţei bancare EURIBOR sau LIBOR, ceea ce înseamnă că noile dobânzi ar ajunge la doar 3-4% pe an.
Prea puţin, sub costurile de finanţare, s-au plâns bancherii şi BNR, fapt care ar ameninţa stabilitatea sistemului bancar. Astfel că bancherii au cerut ANPC clarificări privind modul de schimbare a dobânzilor, iar aceasta din urmă le-a transmis o scrisoare, care le permite menţinerea dobânzilor la vechile niveluri, prin majorarea marjelor.
Iată conÅ£inutul scrisorii ANPC către ARB: „Pentru contractele de credit aflate în derulare, în care dobânda era compusă din dobânda de referinţă a băncii plus o marjă fixă, suntem de acord ca noua formulă de calcul să includă indicele de referinţă aferent valutei în care a fost acordat creditul plus o marjă fixă, compusă din marja fixă existentă în contractul iniÅ£ial, valabilă la data semnării contractului ÅŸi diferenÅ£a dintre valoarea dobânzii de referinţă ÅŸi valoarea indicelui de referinţă, valabile la data intrării în vigoare a OUG nr.50/2010, respectiv 21 iunie 2010”.
În alt punct litigios este reprezentat de comisioanele aferente unui credit, care potrivit ordonanţei pot fi doar de două tipuri: de acordare a împrumutului şi de administrare a creditului. Există bănci, ca în cazul Volksbank, care aveau un comision de risc, reprezentând o treime din costul total al împrumutului şi pe care clienţii îl vor eliminat, întrucât denumirea nu ar corespunde cu cea din lege. Banca a ales însă să modifice denumirea din comision de risc în comision de administrare, ceea ce a înfuriat clienţii şi i-a determinat să se organizeze pentru a da instituţia în judecată.
Problema este că dacă aceste clarificări nu apar în lege, clienţii băncilor au şanse de câştig în instanţă, au apreciat reprezentanţii BNR, care împreună cu bancherii fac acum presiuni pentru introducerea acestora în ordonanţă. Fără succes până acum, Senatul adoptând deja legea fără modificări, decizia finală urmând a fi luată de Camera Deputaţilor.