România s-a plasat în cel de-al doilea trimestru al anului în „clubul” celor şase ţări UE care au înregistrat contracţii economice. PIB-ul românesc s-a micşorat - date ajustate sezonier - cu 1,5%, comparativ cu trimestrul similar al anului 2009, în acelaşi ritm cu cel din Bulgaria. Scăderi de mai mare amploare ale PIB s-au consemnat în Letonia (-3,9%) şi Grecia (-3,5%), reduceri de mică amplitudine fiind văzute în Cipru (-0,2%) şi Spania (-0,1%). Economia UE şi cea a zonei euro au crescut, în medie, cu 1,9%, cele mai puternice avansuri fiind înregistrate în Slovacia (5%) şi Polonia (3,8%).
Potrivit datelor de serie bru­tă calculate de INS, PIB-ul estimat pentru trimes­trul II 2010 s-a situat la 114.707,4 milioane de lei, în scădere cu 0,5% faţă de trimestrul II 2009. Industria a fost ramura care a înre­gistrat cea mai mare creştere a volumului de activitate, cu 5,9%. Majorări uşoare ale volumului de activitate s-au mai înregistrat în agricultură (+0,7%) şi în activităţile financiare (+0,8%). Redu­ceri ale volumului de activitate s-au observat în construcţii (-8,3%), co­merţ (-4,2%) şi în alte activi­tăţi de servicii (-2,7%).
Ca o consecinţă a evoluţiei negative înregistrate pe ansamblul eco­no­miei, s-a redus volumul impozi­­telor pe produs colectate la buget cu 2,7%.
Totuşi o imagine mai elocventă a scăderii PIB în cel de-al doilea tri­mes­tru al anului este relevată de in­fluenţa ramurilor la dinamica PIB, corelată cu ponderea corespunză­toa­re fiecărui sector. Astfel, contri­buţia pozitivă a industriei, de +1,6%, a fost anulată de contraperformanţa din construcţii (-0,7%) şi comerţ (-0,9%). De asemenea, activităţile fi­nanciare au crescut cu +0,1% şi agricultura a stagnat, în vreme ce influenţa im­po­zi­te­lor nete pe produs şi a altor servicii a fost negativă (-0,3%, fiecare). Pon­de­rea construcţiilor la for­marea PIB s-a redus la 8% în tri­mestrul II 2010, com­parativ cu 8,5% în trimes­trul II 2009. În timp ce in­dustria şi-a majorat ponderea la 28,8%, faţă de 26,6%.
Din punctul de vedere al uti­li­ză­rii PIB, în trimestrul II 2010 consu­mul final total s-a redus cu 0,7%, atât ca urmare a diminuării consumului final al gospodăriilor populaţiei cu 0,4%, cât şi a consumului fi­nal al ad­ministraţiilor publice cu 2%. Un efect negativ asupra PIB l-a avut evoluţia exportului net ca urmare a creşterii mai accentuate a importu­ri­lor de bu­­nuri şi servicii (24,5%) comparativ cu cea a exporturilor (21,4%).

Băsescu aruncă toată vina pe TVA
Preşedintele Traian Băsescu a declarat săptămâna trecută că Ro­mâ­nia va înregistra creştere econo­mică anul viitor, în 2010 trendul fiind in­cert din cauza majorării TVA, şi că nu există bani pentru pro­grame speciale de relansare a economiei, pentru că tot ce se îm­prumută se duce în cheltuieli de consum. „Este clar că vom intra pe creştere economică înce­pând de anul viitor, dar este de vă­zut dacă se va menţine trendul de creş­tere al trimestrului doi şi în tri­mestrul trei şi patru, având în ve­de­re creşterea TVA. Dacă nu se majora TVA, cu certitudine şi trimestrele trei şi patru ar fi fost cu creştere. Aşa există o in­certitudine. Trimestrul doi, când TVA nu a fost mărit, a ară­tat o pri­mă creştere de plus 0,3% faţă de tri­mestrul unu“, a spus Băsescu. El a apreciat că situaţia economică este afectată de criza economică mon­dială, România fiind afectată mai mult decât au estimat spe­cia­liş­tii şi chiar FMI în faza iniţială.

Pesimism în mediul de afaceri
Managerii societăţilor comercia­le estimează pentru intervalul au­gust-octombrie reducerea numă­ru­lui de angajaţi, în paralel cu o creş­­tere a preţurilor în toate sectoa­rele de activitate, respectiv în industria prelucrătoare, servicii, construcţii şi comerţ, potrivit unui sondaj INS.
În cadrul anchetei de conjunctu­ră din luna august, managerii din in­dustria prelucrătoare anticipează pentru următoarele trei luni o relativă stabilitate a volumului produc­ţiei. În acelaşi timp, numărul de sa­la­riaţi va scădea, în special la întreprinderile foarte mari, cu 500 sala­riaţi şi peste. Reduceri mari de personal sunt preconizate în sectorul de fabricare a produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucra­rea ţiţeiului, metalurgie şi fabricarea de mijloace de transport. Pentru pre­ţu­rile produselor industriale se pro­g­nozează o creştere moderată a acestora în următoarele trei luni.
În activitatea de construcţii se va înregistra, în august-octombrie, o scă­dere moderată a volumului producţiei şi o reducere a stocului de con­tracte şi comenzi. Managerii esti­mează o micşorare a numărului de salariaţi, această tendinţă fiind dată în special de companiile mici, cu mai puţin de 50 salariaţi, în timp ce preţurile lucrărilor de construcţii se vor majora moderat.
Pentru comerţ se previzionează o diminuare a activităţii economice pentru următoarele trei luni, volumul total al vânzărilor de mărfuri şi cel al comenzilor adresate de către unităţile comerciale furnizorilor de mărfuri vor avea o tendinţă de scă­dere. Angajatorii estimează totoda­tă o scădere moderată a numărului de salariaţi din acest sector, dar şi o creş­tere a preţurilor de vânzare.
Cererea de servicii (cifra de afa­ceri) va cunoaşte o relativă stabi­li­ta­te. În acest sector se estimează, pentru august-octombrie, o scădere mo­de­rată a numărului de salariaţi. Aceas­tă tendinţă este dată în special de întreprinderile mari. Con­form opiniei managerilor, preţu­rile vor avea o ten­dinţă de creştere moderată.

Investiţiile s-au prăbuşit
Investiţiile în economia naţiona­lă au scăzut în primul semestru cu 18,7%, faţă de perioada similară a anului trecut, la 22,48 miliarde de lei, cele mai multe fiind realizate în industrie şi comerţ/servicii. Astfel, în primele 6 luni, industria a atras 38,2% din totalul investiţiilor, iar sectorul comerţ/servicii - 36,6%. La polul opus s-au situat construcţiile, cu 17,9%, şi agricultura, cu 5,5%.
Investiţiile concretizate în lucrări de construcţii noi, în perioada anali­zată, au reprezentat 51,2% din total, faţă de 52,3% în ianuarie-iunie 2009. Totodată, investiţiile în utilaje şi mijloace de transport au constituit 39,6% din total, procentaj similar celui din semestrul I 2009.
În cel de-al doilea trimestru, in­ves­tiţiile realizate în economia naţio­na­lă au scăzut cu 9,8% faţă de aprilie-iunie 2009, la 12,96 miliarde de lei. Evo­luţia investiţiilor realizate în eco­nomia naţională în perioada ana­lizată pe elemente de structură se prezintă astfel: lucrări de construcţii noi (-17,5%), utilaje, inclusiv mijloace de transport (-1,6%), alte cheltuieli (-0,1%). De asemenea, în trimestrul al doi­lea se constată o creştere a ponderii utilajelor în total investiţii cu 2,7 puncte procentuale, iar cea a in­vestiţiilor în alte cheltuieli cu 0,9 punc­te procentuale. Ponderea inves­ti­ţiilor în lucrările de construcţii noi a scăzut cu 3,6 procente.

Consumul casnic de bunuri de larg consum, primul declin din ultimii 10 ani
Consumul casnic de bunuri de larg consum a scăzut în primul semestru cu 4%, în monedă naţională, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2009. „Este primul declin înregistrat în ultimii zece ani, perioadă în care ratele de creştere de la an la an au variat între 7 şi 25%. În contextul deloc prietenos din punct de vedere economic şi politic, consumatorii au rărit vizitele la magazine, cele mai afectate din acest punct de vedere fiind supermarketurile“, a declarat Raluca Răschip, consumer tracking director în cadrul companiei de cercetare a pieţei GfK Româ­nia. Din analiza principalelor categorii de bunuri de larg consum, s-a observat că produsele de îngrijire personală şi cele pentru curăţenia locuinţei sunt cele mai afectate, valoarea cheltuită fiind cu 7%, respectiv 4% mai mică. Printre catego­riile cu cele mai mari scăderi în volum se remarcă deodorantele (-21%), produsele de curăţat (-19%) şi ciocolata (-18%).

Comerţul se comprimă cu o zecime după majorarea TVA
România a avut, în luna iulie, cea mai mare scădere din UE a volumului comer­ţu­lui cu amănuntul, de 10,5%, comparativ cu iunie, la nivel comunitar indi­catorul ur­când cu 0,1%. Evoluţia survine creşterii TVA, la 1 iulie, de la 19 la 24%. În luna iu­nie, volumul comerţului a crescut cu 2,8% în România, faţă de mai. Din cele 19 state pentru care Eurostat a prezentat date, 10 au consemnat scăderi ale co­merţului cu amănuntul, celelalte înregistrând creşteri. Cele mai accentuate evo­lu­ţii negative au fost observate, exceptând România, în Spania (3%) şi Lituania (1,4%). Cele mai mari creşteri s-au înregistrat în Portugalia (3%) şi Malta (2,9%).